A venit bunica
A venit bunica, de prin
ceruri, jos,
Să se-nchine-n strană, Domnului Hristos.
Părul, ca argintul, mâna,
cum e ceara,
Dreaptă, cum e grâul, bună,
cum e ţara…
N-am văzut, pe lume, să
se-nchine-un munte,
Cum îşi duce buna, dreapta
ei, la frunte.
N-am văzut pe lume, legănat
de coasă
Lacrima să-i taie Domnului
în casă.
Câtă rugăciune nu a adunat
Cinei cea de taină, pusă
lângă pat?
Înăuntru-i, lacrimi câte nu
a strâns
Să nu-i vadă cerul hohotul
de plâns?
Câţi orfani în lege, cum a
fost şi dânsa
N-au avut o casă-n inima ei,
plânsa?
Câţi copiii din ceruri nu
i-au fost fraţi vii,
Pâna când, pe buze, sângele
– i ţâşni?
Doar aici, în strană, sub
povara humii
De muncit, ca roaba, alor
ei, şi lumii,
N-a ajuns bunica… doar acum,
pe când
A venit din ceru-i
sufletul flămând …
Şi se tot închină, pentru
fiecare
Palmă, pumn, sudalmă, şuturi
din picioare
Câte-a luat în viaţă, şi de
la bărbat,
Şi de la o lume, care a tot
dat …
Cât era de bine, ea stătea
cu frică…
Şi ducea o casă-n cârca-i de
furnică…
Sub obroc ţinându-şi marele
ei viciu -
Căci avea păcate - NU AVEA SERVICIU…
Şi acum, când lumea-i plină
de păcate,
Căci servicii n-are, nici în
străinătate –
Coborâ bunica, pe pământ,
din cer –
Să se roage pentru cei ce
n-au, şi cer…
Ce să le dea dânsa? Dintr-un
boţ de duh,
Care-şi face cruce dreaptă,
prin văzduh?
Ce să le dea dânsa? Dintr-un
boţ de ţară,
Care vrea o pâine, însă nu
mai ară?
Ce să le dea dânsa? Ce-a
muncit un car,
Fără de tăgadă, fără de
salar?
Ce să le dea dânsa? Care şi-a
dat tot?
Ultima suflare, pentru vreun
nepot?
A venit bunica, de prin
ceruri, jos,
Să se-nchine-n strană, Domnului Hristos.
Părul, ca argintul, mâna,
cum e ceara,
Dreaptă, cum e grâul, bună,
cum e ţara…
25 octombrie 2012
Jianu Liviu-Florian
Tanitana
În ochii tăi
Mă năşteam
Încă odată.
Eram frunza ta de pe
ram
Erai vânt
Care nu a bătut
niciodată.
Palmele tale
Ştiau să îmi spună pe
dinafară
Numele toate.
Gura ta goală
Îmi îmbrăca buzele
Cu poieni neumblate.
Trupul tău
Îmi era şarpele adorat.
Cum nu s-a încolăcit pe
respiraţia din mine…
Şi nu l-am călcat…
Şi mai erai tu
De care nu –mi mai aduc aminte.
O mare de nespuse corăbii,
La un ţărm de cuvinte…
25 octombrie 2012
Jianu Liviu-Florian