Faceți căutări pe acest blog

vineri, 28 septembrie 2012

Jianu Liviu-Florian - Minuscule planuri



Minuscule planuri

Mi-am făcut planul de weekend.
Am de strâns frunzele.
De cules o mână de struguri pentru Biserică.
De întrebat fata cea mică
Dacă are nevoie de mine să înţeleagă ce învaţă la şcoală.
Şi de citit, mai departe, o carte.
Astăzi, am dat telefon mamei.
Sunt fericit fără veste.
Pentru că a mai trecut o săptămână
În care am trecut peste toate.
Toţi ai casei,
Au ieşit cu bine,
Din tot acest malaxor,
În care
În fiecare dimineaţă a săptămânii,
Am dus în Biserică
Câte un nimic.
Aş fi vrut să duc ceva mare,
Nu pufuleţi,
Nu cartofi,
Nu tablou vechi,
Nu clopoţel,
Nu ardei,
Nu sticle goale,
Aş fi vrut să duc nu ştiu ce,
Ceva de o copleşitoare valoare,
Dar mi-e teamă că n-ar fi ajuns
Tuturor,
Până la a n-a generaţie,
Ba chiar până la marginea timpului fără capăt.

Acum e vineri,
Şi sunt atât de mulţumit
Încât se cade
Să vă întreb
Ce veţi face în weekend?
Cum vă distraţi?
Unde călătoriţi?
În ce Rai?
Şi acolo, ce faceţi?

Eu am de strâns frunzele.
De cules o mână de struguri pentru Biserică.
De întrebat fata cea mică
Dacă are nevoie de mine să înţeleagă ce învaţă la şcoală.
De citit mai departe, o carte.
De dat mamei un telefon.
De scris, poate,
Minuscule planuri
Despre cum simt şi fac  - Raiul.
Atât de mic,
Încât nu mă încape…

28 septembrie 2012
 Jianu Liviu-Florian

Jianu Liviu - Florian - Privind pe autostrăzi

Privind…

Privind pe autostrăzi, aceste dricuri,
Ce-şi poartă-n goană marile nimicuri,
Atâta energie arsă-n van,
Când ni se ia, la circ, ultimul  ban,

Mă-ntreb ce stârv de Architect anost,
A proiectat un Rai, atât de prost?
Cu lume ce se muta într-o goană,
Cu muncă până cazi, pentru pomană,

Cu Regi IT, şi sclavi, ce-n libertate
Îşi vând întreaga viaţă, pe bucate?
Cu munţi de-ntâietate şi prostie,
Indivie, răutate, lăcomie,

Şi cu lozinci de lux, pentru cireadă –
Să concureze numai, şi să creadă!…
Se spune că religia e vetustă…
În locul ei, o alta, mai îngustă,

Ridică-n cer, făclia de plăcere…
Statuia ce Oferă, ce se Cere!…
Şi în această Operă Buimacă,
Eşti asomat s-asculţi aceeaşi placă…

Prin chiar unicitatea ei infectă,
Atât de  animala, şi suspectă!

E totul confiscat de o paiaţă,
O loază, o tâmpenie, o mătreaţă,
Un orator cu gura de canale,
Ce-şi varsă-n lume dreptul ei la bale,

Şi face după chipul ei afon,
Minunea întrupată, de-a fi om…. 

Privind pe autostrăzi, aceste dricuri,
Ce-şi poartă-n goană marile nimicuri,
Atâta energie arsă-n van,
Când ni se ia, la circ, ultimul  ban,

Mă-ntreb ce viermi, ce muşte şi bacili,
Au proiectat un Rai de imbecili?



27 septembrie 2012
Jianu Liviu - Florian

Imagine: www.libertatea.ro 

marți, 25 septembrie 2012

Jianu Liviu-Florian - Tablou



TABLOU

În Biserică, cu zorii, un bătrân, stând drept, citeşte
Dintr-o carte jerpelită, rugăciuni pe româneşte –
Tomu-i tremură în mână, cum îi tremură şi glasul,
Cum îi tremură, de foame, şi veşmintele,  şi pasul –

În Biserica pustie, mai în faţă, o femeie,
Îl ascultă, şi repetă, Dumnezeu să ne tot deie –
E un bec aprins pe boltă, şi-un covor ce mă aduce,
Să aşez o sticlă goală, ca ofrandă, lângă cruce –

Şi aş sta şi eu o clipă, să mănânc din rugăciune,
Să aştept pe lumea asta ceva tihnă – o minune –
Dar mă cheama la serviciu datoria de părinte,
De-avea grijă de familie, nu de soarta  celor sfinte –

Ei se roagă, de cu zorii, eu, cu muşchii şi cu nervii,
Pentru cei ce-nving, fac aripi, peste toţii învinşii ierbii -
 Poate mâine, le iau locul, şi-n Biserică, cu zorii,
Vor intra, cu sticle goale, ca ofrande, scriitorii –

Poate ei se roagă încă, poate scriu şi eu, într-una,
Bucuria şi tristeţea, cu o lume, de-a fi una,
Şi îmi tremură şi mâna, pasul, gândul, scrisul, viaţa,
De atâta  frumuseţe, părăsită  dimineaţa…

25 septembrie 2012
Jianu Liviu-Florian

In imagine, C. Brâncuşi în atelierul de la Paris

 

vineri, 21 septembrie 2012

Liviu-Florian Jianu - Mulţumescu-ţi…



Mulţumescu-ţi…

Mulţumescu-ţi ţie, cetină de brad,
Că mă ţii-n picioare, între cei ce cad,
Mulţumescu-ţi ţie, floare de argint,
Că mă ţii cu drepţii, între cei ce mint …

Mulţumescu-ţi ţie, fragă din poiană,
Că mă ţii de-a-ntregul, între cei cu rană,
Mulţumescu-ţi ţie, ramură de tei,
Că mă stărui vameş, între farisei…

Mulţumescu-ţi ţie, rouă pe otavă,
Că-ţi sunt bob de roadă, în deşarta pleavă,
Mulţumescu-ţi ţie, fagure de miere,
Că îmi dai şi-n moarte, strop de înviere -

Mulţumescu-ţi ţie, urmă pe zăpadă,
Că îmi aperi mintea, inima,   cadă,
Mulţumescu-ţi ţie, casă părintească,
Că îmi dai puterea, să mă mântuiască…

Mulţumescu-ţi ţie, clipă curgătoare,
Că mă scalzi în taina sfintelor izvoare,
Mulţumescu-ţi ţie, vâscule ales,
Că îmi dai în viaţă, bunul înţeles…

Mulţumescu-ţi ţie, fragedă lumină,
Că îmi ierţi greşeala, între cei cu vină,
Mulţumescu-ţi ţie, cer înmiresmat,
Că îmi dărui zborul, ca să te străbat…

Mulţumescu-ţi ţie, gângurit de zadă,
Că îmi dai lumina ochilor, să vadă,
Mulţumescu-Ţi Ţie, Bunule Părinte,
Că-ntre cei ce uită, îmi aduci aminte…

22 septembrie 2012

Jianu Liviu-Florian

George Anca - Post ermetic

Post ermetic

1

har ba haraba mal familial
du-te peste drum la biserică
haitei căinţă pe meditaţie
cochilia renunţării fagi magi

nemaitrezindu-te morişcă
tristih pe Chenier alt număr
Boccacio Vultureni Duminicei
ştiindu-ni-i răspăr pe barieră

n'aibă Naiba casa în împărăţie
prea anemonelor claustrărilor
perdanţi Calafatului dau la mau

corbi în traista ciobanului cenzor
cohorte parapantele ciorilor
pramatiile sângelui în petec


2

în ciomag prin pădurea împuşcată
invers ne reparăm tălpăşiţa
ne-om deshuma neprivegherea
de lumânări când le aprindeam

citeşte-mă perpelit nedormirii
pe ajunsul minunăţiilor copil
arând pestilenţa lanului negru
porfir de când nu-l mai petrecem

speranţe în formă de copaci neuscaţi
femeilor le vin idei dicteu dialogat
ne ducem împreună mare fără lună

nu-i e bine vacii noastre Dănuţo
îmi luă sângele pe degeaba
anemie prin carenţă de fier

numerologie vioară fii de regie
Charles Candiano la unul dintre
cei doi generali mă voi întoarce


3

ochi pătraţi în cerc de întuneric
studiu asupra redundanţei avatarice
înconjuri cu placaj alt kitsch primare
mă vezi scriind să n-avem vorbe

scriitorul organicităţii colecte între
microscoapele transpirate canicular
scula-se-vor tranşeele pe întoarselea
păţanii incurabile cu fiecare tronc

cumva să nu-mi fi strivit sângele
faraon vizitator la Zoroastra
arhonţi cavafi intersectaţi viezuri

fundă latifundiul trenă miresei
ce să zică pehlivanii gealaţi
deplângând pe Marko la Rovine


4

anonim la salonul din Frankfurt
pasez tot pritocirii mime în lift
luând din timpul pentru Ratlow
de nu sonetele catehismului

nu mă cenzura paznice sperieţan
râdea doctoriţa că n-am cancer
iertată tuberculoză tatăl nostru
epsisoade pe silabe imperiul horei

i-aş trimite lui Katavolin ţeapa
câinii ne îndură ierarhii pleacă
la seceriş vikingii a ne devaliza

encore une fois foc a contra a
fars tiz d'ero ţar(ă) nici agrar(ă)
hai repede şi cu pupăza lămpilor


5

cum v-ar mai părea pasărea cişmea
latura codobatura cioara mioara
pe prietenie numărătoarea ochilor
abia de învinse psihiatria ferestrul

can't emir han pe ruseşte poza
pierduţilor de femei frumoase
pe unde calcă se face întuneric
să vadă cum îi piere neamul

correspondences berze tardive
în ce oraş Othello ba măiastra
a o fi jucat da' plecaşi la Piteşti

ţine-ţi-vă minte dacă vă văzurăţi
p'empatie contrariind zăbava plecării
hai că ne certăm şi-n altă parte


6

de n-o fi fost cumva de dat ca la verde
acelaşi colormaistru la voi în America
laus Daedali jucaşi de intrare la Mic
făcutul mai tare de râs mai pe unde

amnezia amiezii comoţie d'emoţie
spulberătură comanşă ziurirea glie
fractalie pe felie fractalioţi iloţi
nema lema iritându-ne dune

alt lustru la ţanc programează-ţi
p'evantai hai la rai să te dai de pe cai
repicaţi pictaţi picaţi din ficaţi carataţi

sfinţii sună mamă lună tată soare
nu mai da din casă toate iradierile
asta tot aduce scaune aşezat indigo


7

barca plecată rari pescăruşi nepoate
vampiri nevizitaţi păpuşilor vândute
'i sus soare cotigii lipii cu Ovidiu
năimire părintească de la Savitur

la fel bate vântul peste Naso
te-ai elibera înapoi studenţiei
micşunea în redundanţă avatarică
merg mă prinde trece n-o mai prind

temerea pustietăţii de mai cine
rărite ispăşiri fără popor arendă
păi de ce zboară elicopterul

lacrimii jarişte soarele pajişte
anul viitor n-o să ne mai plictisim
de dormit tu vei dormi copil preţios


8

vin să-ţi fac viaţa frumoasă hai mamă
gayatri năimirea neamului de părinţi
revenirăm în Phoenicia jazz tăricean
m-iau liber nu e de-o tablă cu Victor

vorbiţii crimei peste cifru coroiat
bine că vorbirăm abis ţărcuirea
rar fericire Bernard cât şi cu Albert
că şi noi ne înşiruim bâldâbâcul

ce-mi dărui manta strepezirii
matter of fact teroarea deja vue
de n-ar greşi modelul represiv

cât să ne mai desprindem d'India
ucizii capelani c-ai nonviolenţei
hai că nu voi apăreţi de sub şepci


9

pe rupere ardoarea crăpării de şiştar
lactee gangă laxă castă piuitul ia-ni-l
aflămu-ne din soare ori Savitur ori star
prin clopote-nstelarea lui raja dacă rani-l

acas' creion biciuşca în fapt de şerpi calică
sacâz saca încinge de sfâşia ce minte
nu minte dracul cântă din foaie de sipică
de-l identifici oaie la trânta cu nesfinte

ciment ba horj târâşul armoniu enervării
sub tălpi de nervi aiurea convulsii ca de râsul
culorilor d'ardeiul rugat Hari că măr i-i

niciun acas veninul şpriţându-ne sacâsul
ne lasă vocea calea lactee pe canat
şi tragănă tigoarea prim-planul coroiat


10

corolele scrumite-n zări de cunii
denunţă crimele cremaţiunii
creştet asemănând pe arătură
placentă Dumnezeu ni se îndură
ari valuri ariei boeme te restaur
trup mantiei nici abur mal malaur
malaria plămâni lui Gib slovacă
Ghosh cromozom Kolkatei nicio vacă

stopa-vom greşuri mântuinţei viclă
a nu mai arde să se spargă sticlă
ne-avem de soţ singurătate cruce

strănută Vict Emanuel cu duce
ne duce de la mare cu nepot
a treia lună din concepţie înot


11

marea mai debussyană decât catedrala
anume a nu mă asculta a nu mă auzi
te-aş putea întreba de septuagenară sau
de tânăra din stalul ălălalt simetrie

lebăda măritată cu pianul Ceaikovski
Jan se-nchină la puchinoşeniile mele
ăştia balcanici a nu vorbi frate cu frate
tu pe Ghiţu şi pe Maricica i-ai făcut oameni

ai fost şi-n şanţ cu Zinca melancolie
pe unde şi înghesuiala petardelor bufe
a te fi gândit atârnării mântuire

buf candidul numai la premiere
mai tirade de titlu pe cameleon
creştin prin ianuarie cu Donosteea


12

deranjând fânul furci grajdul
în aer cabrat a cer de-o palmă
strangulându-ne orizontul out
cu cine te vezi la a cui aniversare

oranta soră în biserică lumânare
a-şi vedea rodul secetei nepoesis
muma încarcă numai telefonul meu
cât o costa strâmtarea unui costum

nu vă supăraţi mi-e frică groaznic
de câini ăsta se ţine după mine nu scap
nu-l băga-n seamă nu-ţi fie frică

de cum şi voi tăiaţi degete pe jos cu ele
ce să-ţi mai spun de bird ai auzi birt
sinucidere bună fecior de pictor plecat



13

pe Alunişului pân' pe Ţuţea la turle
bogăţia tristeţii neverdelui pandemoniu
film voce surzeniei exorcizare fatum
foame în mişcare zăpezi floarea trecută

aşez chinina pe malarie păunul plusează
frisoane ca-n Kalidasa avatar Călin
doi ani peste moartea lui Lascăr
nepotul luiOedip şi al Medeei

eu din timp tu din ocheşie păpădie
scene şi-o mansardă sardă ardă
numai de mi-oi putea citi caiete ie-te

dormi după popor nu te sun mi-oi grăi
treci p'ici să ţi spun cu cine semeni
şi să-mi dai doi dolari la Carnegy


14

lăsaşi pe Donosteea măcar în româneşte
caută poze a le scana Victor deseară
Esha ar trebui să te trateze ca un impresar
ţi-o tot înapoia cartea şi peste prietenie

les sons et le parums tournent dans l'air du soir
sub influenţa unor elemente naţionaliste evreieşti
Herbst melancolie după şederea în America
wrote a country more humour than ideology

tu muiere tu muiere ce ai cu mândrele mele
bravo Vasilică rupeţâ-s-ar inima cum ai rupt-o
eu nu v-am văzut din 1918 Tănăsucă pe târnaţ

di-ar mai fi trăit tată-tu te omora satano
în goana roibului Irina pleacă Puşi s-o fi dus
trei păcurărei că n-au murit să se afle aici


15

în numele lui Ion al Vetei şi al sorei
nepoate mama ta îmi zice tată
ăl d'asară cu nepoţii tot în America
ai tăi cum te-or fortifica stâncă marină

fereşte-ţi gustul abia pieptul armă
a câta milă ce de prăpădenii
ah campanule brânduşi brindisi
cu joaca prihănind reverie la rând

jainii eunucii a nu te prăşi sst
penant ferit nu-n cavernă frunzar
ce să fi moştenit Ceahlăului

Builă în deget apeşi spre Marte
ne-oi fi îndemnând utopia
cuarcei de te laudă ce băiat


16

confuzia sudului pe Boccaccio
sămânţă de tristeţe final nick still
pe ce răbdare de ncicând cum vă las
din austeritatea fără mai râsete

cum să mai ne veselim vedem nepoate
hai că ne vei distribui în roluri mai
ceva decât noi cu părinţii la voi
vă are doi ai tăi doi ai lui doi şase

tată fiumamă duh mort în Paraschiva
clip lent clopot nu toacă doi în unu
glume întoarse car' vă mai certaţi

art redun s-o cormoran călătoare pe bucă
ne revenim verăm verberăm vise docte
pân' rutina danţei avatarice violoncel


17

l-ai învăţat să fumeze pe nepot o sacoşă
nu faci nimic iei banii pe moca
te cerţi c-o femeie bătrână îl chem pe tata
nu-mi dai şi-o palmă dinţi d'informaţii

ce să scrie gicălie rimărie puşie nă
pârlit de egoismul agoniei transnepos
cang jung ajung cajun Gungunam
criteriu deuteriu croncănimu-i

pe cedate peceţi date la o parte arte
cine pe cine menajează nepoate
neloc la cărţi pe unde aruncate

corn cromn chean ochean ciorean pean
morarul de batoză semănător
tu cu duşmancele nici pe ogor


17

onoarea sceleraţilor pe mai cine gyne
exacte marginii a bloca fereastra
cu încă o aşezare retezată-ţi spui
mai lasă şi lucrurile pe iarnă

cu lunecuşul frigului pe prunc
ne al verii mai ca Eminescu
lumea e biblioteca din Alexandria
la sabia sultanului precitit

ne ducem cu traductibibliile
citea-i ruda numai pe de-ai lor
catapultaţi după nativitate

mi-oi plezni ţancul nepotului
de n-aş păs comunica maniei
de a fi îmbătrânit necras


18

văd redundanţele hai încă pe atât
dughenare gheenă concupiscenţilor
cui dată voie freza lăsată frază
cum nu mai dăm afară cărţile capre

cum e fără dinţi clinchetasei cu Petre
te pierzi ca verigheta miresei engleze
lasă-i să zugrăvească poruncă nepot
la vară în cărucior pe malul mării

nepoate cu tine mă conversam filme
de-ai şi luat-o la fugă spre ţuţeică
secretele esenţei de pruncie parcă

a dracu' politică de-a stricat actorii
hipnoză pe şahişti Suran rumegând
green bee green revolution cu Dorna


19

bucură-te cea care-ai sfinţit lumea
mângâie-te cantilenă rescrisă
denigrul călătorilor de sâmbătă
ba de nepot mi-ai da un cap că scriu

de nu mă vei fi şi văzut uite madona
şi cu cine să te mai şi cerţi ghiozdan
ăst timp nepotul mai durează căciulii
de pe căpşorul vizaviului elisavetan

nepotul în ce cârcă de spovedanie pol
o-ntâlnii pe Lina ah ard hainele pe mine
mi-s ermetic entomolog peste păginuţe

nou ermetism nici unii pe după măşti
proscrismă scrum sonatina dentro dintru
mai liber ţintei circadienilor vin nebăut
                                                    2012

joi, 20 septembrie 2012

Jianu Liviu-Florian - Mâna cea dreaptă



Mâna cea dreaptă

Sfinte Ioane, după moarte,
A rămas neîntinată,
Să boteze, mai departe,
Prea umila-ţi mână dreaptă…

Mâna ce-aducea la gură,
Din pustiile-efemere,
Doar credinţa ta cea pură,
Cu lăcuste  şi cu miere…

Şi-a rămas din mână,-n parte,
În Athos, la mănăstire,
 Prea cerată, cum împarte
Binecuvântând, iubire…

Sfinte Ioane, scriu pe filă,
Ca în loc de rugi, şi faptă,
A rămas să ceară milă,
Pentru toţi, mâna ta dreaptă…

20 septembrie 2012
Jianu Liviu-Florian
Ţara orologiilor

În cripte, dorm atât de mut
Aceste ceasuri ce-au bătut
Să ducă celor ce-au născut,
Povara, de la început…

20 septembrie 2012
Jianu Liviu-Florian


Jianu Liviu-Florian - Aş fi vrut...



Aş fi vrut...

Aş fi vrut
Să fiu veşnic
Ca să pot să îţi aduc
În ziua salariului,
Fericirea, acasă.

Eu aş fi plecat în fiecare zi
La serviciu,
Tu, la şcoală.

Din când în când
Te-ai fi îndrăgostit de o haină,
Sau de o pereche de pantofi...
M-ai fi întrebat
Dacă nu pot să îţi dau bani
La salariu,
Să le cumperi.

Şi eu aş fi răspuns:
Cum aş putea să nu îţi dau,
Când veşnicia dă totul,
La toţi?

19 septembrie 2012
 Jianu Liviu-Florian

Mărire Ţie

Mărire Ţie, cel ce eşti,
Pentru lucrările fireşti,
Şi pentru rău, şi pentru bine,
Mărire Ţie, Înălţime –

Mărire Ţie, aluat
Din care Însuţi, ne-ai creat,
Mai slabi, mai bravi, ologi spre bine,
Să ne întoarcem toţi, la Tine –

Mărire Ţie, ce eşti versul
Care creează Universul,
Şi din căderea-i de ruşine,
Tu îl răscumperi – chiar cu Tine –

Mărire Ţie, zori de zi,
Şi libertate de copii,
Mărire Ţie, rug de aştrii,
Şi-nţelepciune de  sihaştrii –

Mărire Ţie, fraga minţii
Din care se înfruptă Sfinţii,
Mărire, voie de părinte,
Ce –şi pune inima-nainte -

Mărire Ţie, Cel ce-ndură
Şi gropi de iad, şi munţi de ură –
Mărire Ţie, ce dai pâine
Copilăriilor de mâine –

Mărire Ţie, fulg şi munte
De Taine-nalte, sau mărunte,
Mărire Ţie,  rană dulce
Şi chin al nostru, de pe cruce -

Mărire Ţie, Înviere
Ce ne dă dragostea-i de miere,
Mărire Ţie, Sfântă Viaţă,
Care cu viaţa, ne răsfaţă ….

Mărire Ţie, cel ce ştie
Că Dumnezeu e omenie,
Şi-şi pune sufletul, mereu,
Să fie omul – Dumnezeu…

Mărire Ţie, cel ce eşti,
Pentru lucrările fireşti,
Şi pentru rău, şi pentru bine,
Mărire Ţie, Înălţime –

20 septembrie 2012
Jianu Liviu-Florian