Faceți căutări pe acest blog

marți, 2 octombrie 2012

Jianu Liviu-Florian - De-aş avea un bob, credinţă…


Biserica Buna Vestire - Tismana


De-aş avea un bob, credinţă…

De-aş avea  un bob, credință, să mă rog, când nu mă doare,
Pe când carnea-mi n-are sare, ochii, noapte, eu, scăpare …
De-aş  avea un bob, credinţă, nu să mut, cu dânsa, munţii,
Ci să-Ţi las, senin, în grijă,  toate gândurile frunţii…

De-aş avea un bob, credinţă, cât să scot din mine-afară
De pe suflet, de am suflet, negrăita lui povară…
De-aş avea un bob, credinţă, adevărul, de minciună,
Să îl pot citi din toate câte zic că-s faptă bună…

De-aş avea un bob, credinţă, să mă bucur de durere,
Să primesc cu voioşie, veşnic chin, nu înviere…
De-aş avea un bob credinţă, să mai am recunoştinţă,
Celor ce mi-au dat, din sine, să le dau, un bob, credinţă…

 De-aş avea un bob credinţă, de-aş avea un bob credinţă,
Cu aceia de-o credinţa, să mai fiu, un bob, de-o fiinţă…
De-aş avea un bob credinţă, de-aş avea un bob, putere,
Ca să plâng cu cel ce naşte, şi să râd, cu cel ce piere…

De-aş avea un bob, credinţă, să nu murdăresc cu mine,
Omul din desăvârşirea Dumnezeului, din Tine…
De-aş avea un bob credinţă, om de-ai fost, nu Fiu, din Tatăl,
  mă-nchin, cu dreapta, Ţie,  şi să urlu, lumii: Iată-L!


2 octombrie 2012
Jianu Liviu-Florian

Raiul fiecărei zile

Raiul zilei care trece: patru prăjituri şi-un ziar…
Cu atât să se-ndulcească Raiul cerului, măcar…
E  puţin, şi mi-e ruşine, totuşi, nu e in zadar…
Nimeni nu a pus pe masă, ceva-n plus, lângă altar…

Să fiu singurul nevolnic, ce aduce zi de zi,
O fărâmă pentru alţii, unui  Rai de poezii?...
Orbi, flămânzi, bolnavi, nevolnici, ciungi, ologi, şi cum or fi,
Sau doar sfinţi, cu minţi de şarpe, şi cu inimi de copii?...

Da de unde!  Gem Biserici de recunoştinţă vie,
Pentru sănătate, minte, spor, belşug şi avuţie…
Nu e loc să arunci acul, să nu cadă şi-n pustie,
Peste cei ce umplu Raiul pământesc, cu omenie…

Şi pe lângă ei, nababii, eu, un Rege peste toate,
Mai ales peste depresii, mai ales peste păcate,
Doar cârpesc pe dinafară, cu vreo câteva bucate,
Un Pământ ce-mi pare Raiul, de l-am face zilnic, poate…

Mâine poate voi aduce, în Biserică, cu fală,
O fărâmă de pe lumea de consum: o sticlă goală.
Dar în Raiul cel de astăzi, pe o virtuală coală,
Am clădit cu-un ziar şi patru prăjituri – o Catedrală…

 2 octombrie 2012
Jianu Liviu-Florian