Faceți căutări pe acest blog

duminică, 24 noiembrie 2013

George Anca - LISBOA 1990

George Anca
LISBOA
1990


prozodic sinucis

prozodic sinucis căderii
de dinainte de război
în casa nașterii puzderii
fotografia peste noi
v-am spus un vers ați fi asediu
oceanului scăldând delir
deschidă ochii evul mediu
la zona lunii pe șair
singurătăți distante
al densității melos
ruine cu infante
nerelaxate-n Delos



pas Jean Duval
mâinile-n aer

mâinile-n aer capul pentru automat
il y a un truc se șade spre Rosio surat
versuri de Sa Carneiro în manuscris Parisul
mai odihnească moartea noi traducându-i visul

dumneata oceanul vinul vaporul submarinul
după nouri santa luce nu biserică nu cruce
dacă ne ritmează pașii poeții sinucigașii
pas Jean Duval kala nahi fataurada

n-o mai duce prin iluzia arderii
seara în compania lui Laokoon dansând
la magazinul avemsao ortopedia actual
bun pentru fado șoricelul în voia sorții

ți s-a părut lași casa oceanul
și te gândești la mâna mângâieri
ți-e caldă dreapta întrebând în
schimb grădina deliciilor Bosch


BUKREȘ
2013

trezirea frigului

trezirea frigului cât experiența nostalgiei denanțe
altor vrânduri-rînduri de nu mai pornisem s-o auzi
suspensia caut acantei broșa pieptul înnorării

zbate-ți detașarea până m-oi întoarce tot tu o să suni
că plec la opt nu șapte 6 ne trecuse nord șezând
nemergând neabuzând rămașii revendicându-ne

cârnul și surdul curenții basarabului Camus și Camil
n-aș mai rima colonele mustața cobiliță nepoților
tranzit neîncetinit în amurg ce mi te plimbi în cisme


șepcii cu urechi

șepcii cu urechi lăsate și fularul peste spate
altfel ceafă veveriță negăsită ci Mariță
avem poala palcoscenic de pe cioară out emic

trenul renul rena fenic ars a răsări iar ce mic
a tăia zărită carne prin răsunete de coarne
ce de copil mai de copil boxul școlii Estoril

cruz crucit la informații de ți s-au vibrat Galații
de-ai fi vrut să zici gealații prin Brăila alarmați-i
mai o aripă de pod or ne-a îmbătrânit Teodor

she may have been right oleacă neînsemn pitești că dacă
soarele pe șapcă japcă are de bețivă moacă
pe regretul de-a ascetul greața și mai pe încetul

dedulcească mahărul tot o sfeclă zahărul
cald și liber nefereastră mai mult pierde ce canastă
aș transcrie de-mi stai castă cum rimam molierastră

aș rămâne două ore govorelor oltivore
vorbiți repede și rar a tăcere trist habar
linguri mari cu rivanol grabă fără de potol

când oi scoate sari nepoate la o salcie în spate
mai plecând în sus pedala niciodată cu locala
să trăim să ne-mpăcăm și de-a dura să ne dăm


crem brem en theos

crem brem en theos tristețe fără licențe
corabia lui Vasa porni pe masa de operație
patrist mai trist tai chist conquist monogamule

îți ferești kalaharin polului tutunivin pas antil
împăcați în Calamata să tot fie împărăție
măruntaiele prisosinței ăl cu demândarea

vruseși să mă fierbi a nu fi capabili de furie
caducitate provincial-diasporeană pe Bell Lane
fumezi cu nevastă-mea a nu pierde bucuria vieții

salva cantabilității autiste mai eram sentiment
informalități din pulberărie tot amintind viața
de mulți demult octavă de îmbătat otravă a vă

fârșesc fârșerot s-o sun pe Aspazia sire nesosire
în ceață mă rătăcii rorotcol și pe loc mă întorsei
de vă mutarăți să nu vă mai întreb suedezi de zi

cuvinte pripasului răspăr câte filtre renașterii cavern
 

marți, 19 noiembrie 2013

George Ene - POEZIILE LUNII NOIEMBRIE



POEZIILE LUNII NOIEMBRIE

Reclamă-mă, dacă ai cui!

Ploaia-mi fierbe-n oase,
   şi-o simt apropiindu-se.

Ploaia-mi joacă pe acoperiş,
   şi-o ascult.

Ploaia-mi bate-n ferestre,
   şi-o văd.

Ploaia-mi dansează prin curte,
   şi-mi zic: "Era şi timpul!"

Ploaia-mi bate în uşă,
   şi-mi zic: "E cam insistentă!"

Ploaia-mi intră în casă,
   şi-i zic: "Obraznico! Cine ţi-a dat voie?"

Ploaia-mi înalţă lucrurile, în plutire,
   şi-i zic: "Nesimţito!"

Ploaia-mi saltă şi patul,
   şi-i zic: "Blestemato!"

Ploaia-mi surpă casa,
   şi-mi zice: "Sinistratule!"

Ploaia a devenit fluviu şi mare,
   şi-mi mai zice: "Reclamă-mă, dacă ai cui!"

N e s p e r a t ă


Tăinuită-i viaţa ta
Căci se pierde pe tăcute
Pe poteci necunoscute,
În suiş spre Golgota.

Dar de vis e mersul tău
Maiestos, precum pluteşte
Şi-n înalt ademeneşte
La cădere peste hău.

Nesperată eşti chiar tu:
Prea eşti stea îndepărtată –
Gingaşă, superbă fată
Care ştii şi spui doar NU.

Apostoli, da’ oameni, acolo, şi ei…

Pavel i se adresă lui Petre:
– Încotro paşilor noştri le zici
să calce pe pietre?
– S-o luăm pe-aici!
arătă cel întrebat,
de trei zile nemâncat.
Soarele până ce piere
într-acolo să mergem ne cere.
Să ne grăbim, aşadar,
până nu intră soarele-n altar.
Ne-or opri la porţi cu tot hazul
să ne descălţăm,
să nu le pătăm
străzilor obrazul…
Pavel se răsuci pe călcâie
stropindu-şi faţa cu apă sălcie:
– Grea misie, frate, ne-am ales.
Şi-apoi plecăm mult prea des.
Nu tu casă, nu tu masă.
Nu mai zic: nu tu mireasă!
– Sări peste…, Pavele, c-o să ai
mirese destule în rai!
– În… rai, zici? Adică, în… gând?
Măi, frate, eu vreau aici, pe pământ!
– Taci, să nu te-audă Şefu’,
c-o să-ţi treacă tot chefu’
când te-o pedepsi cum numai El ştie,
c-un trăsnet chiar aici pe loc, în pustie,
să-ţi fie pentru cap de-nvăţătură,
că prea te pune dracu’ să nu taci din gură.

Nota redacţiei.
Am trunchiat această poezie, lăsând doar prima parte, care  să dea cititorului o idee despre subiectul ei.
Am trunchiat-o pentru că de regulă, noi nu cenzurăm autorii. Am primit însă, de pe un telefon mobil, un mesaj de la un cleric (probabil) foarte revoltat, atât de revoltat încât a trimis mesajul pe toate adresele redacţiei, considerând poezia o "blasfemie" şi ne somează să alegem între Dumnezeu şi dracul. Iar pentru ca să fie mesajul "primit" ni l-a trimis de trei ori, adică în numele Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh. Credem că şi-a făcut şi cruce dar a făcut-o strâmbă pentru că ceea ce ne-a scris nu face deloc cinste unui cleric.
In loc să scrie un mesaj echilibrat, cu argumentele unui om citit, care ştie să discearnă între un gen literar şi o glumă, dânsul a ales între Dumnezeu şi dracu, pe dracu!
Altfel, nu ne putem închipui cum a putut, ca om al bisericii, să folosească un limbaj josnic atribuind unui poet bătrân cuvintele "boşorog" şi "retardat" în loc să întoarcă şi obrazul celălalt cum a făcut Domnul Nostru Iisus Hristos şi să vină cu argumente solide pentru "îndreptarea păcătosului".
Se vede treaba că şi printre clerici există unii care privesc laicii cu duşmănie şi înverşunare. Între autor şi expeditorul mesajului, prin prisma interpretării mesajului poeziei, se detașează ca om civilizat autorul. Poezia însăşi este o metaforă faţă de "râvnirile lumeşti" ale unor oameni ai bisericii, deşi biserica neagă vehement că ar exista. Ba există, e omeneşte acest lucru, sunt numeroase exemple, iar autorul tocmai pentru a nu supăra pe nimeni, extrapolează un subiect lumesc, în lumea sfinţilor.
Nu mai stăm însă să aducem argumente din folclor, e plină reţeaua Internet de bancuri cu Sfinţii Pavel şi Petru şi nu se supără nimeni! E mult mai înţelept poporul care consideră că prin bancuri cu sfinţii pot îndrepta tarele şi slăbiciunile reprezentanţilor lor de pe pământ!

Felicit redactorii, unii mai tineri, alţii mai bătrâni, care n-au văzut în poezie nici "blasfemii", nici "sminteli" ci o modalitate a literaturii de a îndrepta prin genuri literare slăbiciunile lumii acesteia.

Dezavuăm atitudinea clericului care ne-a scris, uite, facem ca Domnul, întoarcem cealaltă faţă şi ştergem o parte din versurile care probabil că l-au supărat pe "Sfinţia Sa".

Dar adăugăm şi mesajul injurios, pentru că de asemenea mesaje e plină reţeaua Internet.
Să le fie învăţătură de minte tuturor celor "nervoşi", cum nu trebuie "comentat" un bătrân scriitor care doreşte să îndrepte lumea aceasta nu cu o cruce şi nişte blesteme, ci cu o simplă pană de poet.
Redacţia "Sămănătorul"

Mesajul dlui "ce...ste" de pe yahoo.com
Subiect: Să vă fie ruşine!
"Am de făcut o observaţie în legătură cu un articol din revistă nr 11 noiembrie 2013, pagina 18. Mai exact aş vrea să ştiu ce standarde aveţi dvs.că revistă dacă vă pretați la a publica o poezie plină de blasfemii. Mai exact poezia acestui boșorog retardat George Ene, în vârstă de 73 din Ploieşti. Consider că acest om  obosit de viaţa nu mai are altceva de făcut decât să arunce cu noroi în Dumnezeu şi în marii apostoli Petru şi Pavel. Mă scandalizează faptul că amestecaţi articolele de teologie cu articolele de scandal, mârșăvii şi critici usturătoare. Alegeţi-vă o direcţie: ori cu Dumnezeu ori cu dracul, amândouă deodată nu pot coexista în revistă dvs. Căutaţi să vă reprofilați şi să vă selectaţi oamenii şi subiectele."



Toţi revenim, când o să fie

Un dar ţi-e clipa cea de faţă.
Primeşte-o, deci, cu bucurie.
Clipă cu clipă fac o viaţă:
Aportul tău la zidărie.

Nu te-ntreba-ncotro aluneci.
Cată mereu spre datorie
Şi-ai grijă să nu te întuneci
Ori cât de greu ar fi să-ţi fie.

Prietenii fă-ţi cu măsură.
Fii practic. Fugi de teorie.
Iar de te-nfruntă, taci din gură.
Evită a lor mâncătorie.

Cu fruntea sus cinsteşte-ţi veacul
Prin munca ta. Cu măiestrie
Îţi uşurează de greu sacul,
Că viaţa nu-i o loterie.

Iar când finalul de o clipă
Te va-nălţa, când o să vie
Cu zbaterea lui de aripă,
Oferă-te cu dărnicie.

Rotirea Soarelui ne-nvaţă
Să fim atenţi la aporie:
Vom reveni în altă viaţă,
Dar tot aşa: la datorie!

Cum Universu-ne-mpresoară
Şi se roteşte-n veşnicie,
De ce-am veni noi într-o doară
Şi nu rotindu-ne-n vecie?

Nu-i fără noimă întrebare,
Ci cuvenita-ne felie:
Pentru că-adesea ori arare
Toţi revenim, când o să fie.

George Ene


luni, 11 noiembrie 2013

Stefana Dorogan (Ene) - Eternă, femeia - traducere

Stefana Dorogan (Ene) - 1960






E T E R N Ă,  F E M E I A…
    de Rudyard Kipling
    (1865-1936, Scriitor englez -
    Premiul Nobel, 1907)








 



Când ţăranu-n Himalaya
Întâlneşte ursu-n vale
Ţipă să-nspăimânte fiara,
Care-i fuge-ades din cale.
Dar ursoaica de-o-ntâlneşte
E pe dată sfâşiat,
Căci femeia-i totdeauna
Mult mai rea ca un bărbat.

Când temutul cobra simte
Pas de om în drumul său
Se fereşte la o parte
Făr-a-i face nici un rău.
Dar şerpoaica niciodată
La fel nu s-ar fi purtat,
Căci femeia-i totdeauna
Mult mai rea ca un bărbat.

Prin prerii, predicatorii
Se temeau îngrozitor
De femeile indiene
Şi de răzbunarea lor.
Mult mai mult ca de războinici
De femei s-au spăimântat,
Căci femeia-i totdeauna
Mult mai rea ca un bărbat.

Doar bărbaţii, şerpi sau fiare,
Chiar sălbatici uneori,
Pot fi, după-mprejurare,
Blânzi sau îngăduitori.
Râd de-o glumă piperată
Ştiu de milă, de-ndoială,
Cad, spre furia femeii
Cu duşmanul la-nvoială,

Dar femeii, care luptă
Pentru copilaşii ei,
Mila, gluma şi-nvoiala
N-au nici sens şi nici temei.
La simţirea-i dură ţine
Şi nu ştie de porunci:
Vai de-acela ce cutează
Să o-nfrunte, căci atunci

Când îşi apără bărbatul
Şi copiii, mânioasă,
Se-ncleştează-n luptă dârză.
Ca ursoaica fioroasă
Muşcă;-ntocmai ca şerpoaica
Are colţul veninos –
Ca femeile-indiene
Smulge carnea de pe os…

Şi-uite-aşa, când vânătorii,
Toţi bărbaţi, se întâlnesc,
De femeie, ca de fiare,
Plini de groază povestesc.
Toate multele păţănii
Îi crucesc cu-adevărat,
Ca dovadă că femeia-i
Mult mai rea ca un bărbat.

Iar când drepturile-şi cere,
Că e simplă ori baron,
Arde ca o torţă vie
După sfântul ei canon:
Ca să nu apună spiţa
Trebuie neapărat
Ca femeia să se poarte
Mult mai dur ca un bărbat!


        
                    Traducerea și prelucrarea
                   Ştefana Ene, Ploieşti (1996)

Vasile Mic - Un volum nou de poezii



Poetul Vasile Mic la al saptelea volum de poezie:
"Nasterea Aurorei", Editura Eikon, Cluj-Napoca.
Avem

Avem
Acest război
Antic,
Modern,
Planetar.
Combatanţii
Sunt
Vii şi morţi,
Reîncarnări
Viitoare.
Sunt  îngeri,
Zei,
Dar şi lumânări
În exerciţiul funcţiunii.

Un munte de bani roşii

Profesorul
A creat
Detectorul de fantome.
Şansa de a prinde acum
O fantomă,
Mai multe,
Este reală
Şi îi poate aduce
Creatorului
Celebritate,
Un munte de bani
Roşii
Verzi
Roşii…

Puterea planetei

Puterea planetei
În încălzire
Deschisă
Viselor
Se vrea.

Pe o tavă de argint

Inima
Purtând pe o tavă de argint
Jocul culorilor.
Inima
Departe şi aproape
De lume,
De ochii albaştri.
Inima
Pe timp de pace…
În noapte târzie.
Inima
Iubind
Fiecare dimineaţă.

Despre plimbarea pe viscol

Despre plimbarea
Pe viscol,
Noaptea
Ziua
Noaptea…
Lumina inventată
Ştia
De dinainte.
Despre a iubi
Pe viscol,
Cerul
Poate vorbi
Oricui…

Până a fi salvat

Rebel
Implicat în drumeţii şi iubire.

Dormeam în fân,
Aveam luceferii
Aproape.
Pe cer,
Îngeri am pictat,
În culori vii…
Şi lunii i-am cerut
Să rămână prin preajma şevaletului.
Pictez
Stele,
Cărările acestea…
Până
Să fiu salvat
De vreun vis.

În lumea aceasta

O mână umană
Şi o mână mecanică
Se întâlnesc
În lume.
Un anotimp se vede faţă în faţă
Cu secolul ce va să vină…

De-o vreme,
Vedem cum
Mâna mecanică
Ne face… cu mâna…

Ne rătăcim

Ne rătăcim
Între cale
Şi destinaţie,
Între izvor
Şi izvorul etern.
Corăbiile,
Prin furtuni nesfârşite
Ne duc
Dorurile,
Ne aduc lacrimi,
Ne arată drumul…

Nobil

E nobil,
Căci are suflet
Omul
Din popor.
E puternic
Pentru că are
Lumea
În faţă.
E puternic
Şi atât.

În povestea eroului inventat

A intrat
Uşor
În povestea eroului
Inventat.

S-a împătimit
Compunând scrisori
De dragoste
Pentru
Florile de plastic…
Tare iubite
În eter.

vineri, 8 noiembrie 2013

George Anca - PROVENSALE

George Anca
PROVENSALE

2004
coupo santo

coupo santo e versanto acest rând în Maillane
fata s-o auzi prin gelozii de zăluzi ufizzi
ziceți voi ziceți auzim noi auzim peste Italia
Vencelas al câtelea celt și mai încoace niciun român

la nuit talismatique dacă se grăbea la ora de muzică
sacul meu e-al tău de-l uitași în hău despărțitor de rău
știți voi și nu mă spuneți între românime cocoș bibesc
la gardaren riboun ripegno nostro rebello lango d'Oc

nu mai are pana pasăre cormana armatol armana
maeștri doi în regalitate octosilabică Dietrich Manel
mai electrică blana nonbizonului mont com conne putaine
ori amestecai adjective ori te compun bușind album(ină)

copine de pictori galonați și miniștri pe față ascunși
în Camargue se plictiseau țăranii taurul îi împungea
scrie Mistral fenicianul Eckart moară de vânt Daudet
nu-i lasă în casă nu le dă cafea e altceva primăvara

I like the smell of this country fără simțul revoluției
treaba voastră de atâta creștere pe mașina de pâine
însăilată haldă ce să pățim vorba hamului sudic
de unde contrazicerea sinei provensale nemțește

nu te înțelegi nici de-a-ndaratele cu ai crabilor caraibi
nu vă lasă nici la urmă nici în pace arena-cocardă
spatele neiertării ținută în frig propriu de sfială
bine că nu i-am dat în cap și pe cine colac înapoi

cum și eu scriind nu m-oi fi mișcând în tranșeu
gârlă deturnată târlă colocată alternanță beată
respingerea de tot ce pe românește ne-o fi fost viață
care stai în calea mării neîntrebare lași o muscă pușcă

n-o ochisem călare pe mine cum stai îmbunându-mi
doctrina pigmentată țărână mamă o mestecă vierme
dacă tot ne deosebim să trăznim de voie coroana rănirii
ce bătaie pe ce paie scândură îngândură demândândă

dărâm fum de orgă tirasp antic prigonit agon decasilab
într-o magherniță de umbră a sarazinilor după cavaleri
când sfințenia cupei vărsată în ceartă de mai și ajungem
propulsia disperării har pe hram petrecându-ne oriental


contemporani suferinței

contemporani suferinței cu scandal soră în loc de frate
mălin malign cobe cobor îmi pari par de mă omor
la fel turta nopții pe creștetul provensal liberator
carbid în apă oase deasupra spre școală prin cucută

mai nescriere piatra crăparea secetei pe-un plâns prânz
chimion părăsit presărare de susan covrig postului
ravan paravan Pârvan Iov de Ladea căpitănia lui Iisus
crime florentine înviere de-a exilul poate că potca

am rupe cocarda în pleava triorului am zbura caravană
cârduri de târguri brâuri de grâuri pe razele întunericului
îmi cotropise surzenia alerta din dinții maceratorilor
ecou răpus ricoșeului pus copârșeului Neacșa a mai domni

goală cantina carantina carabina compromitere mater
am cauza grupări morbide apei jucăușe căușe octava tava
vâjâie bisectuarea bisectului secătuire secantă eucalipt
moși căutându-mă liman în afidavit poate cu literă dublă


mi s-a promis că voi fi statuie

mi s-a promis că voi fi statuie pe alt soclu un lucru legat
vioară pierdută de greieri pește în ochiul soarelui epitete
prin rana unui nor se scurge sângele zilei care moare fenix
eram din Târgu-Ocna niciun cuvânt niște versuri ale ei

ți-e somn Mariano mașteră vâlsaniană wilsonismo mismo
Samos vamos alaltă Latonă bucolic inelul cu Dunăre
ne vorbirăm dropie cine mănâncă rosa răsură Ronsard
fibra felibra vibrase crevase regină călăfătuită desfătuită

mas cula vorbada caniculară lins lynx katha ramă ba dâmb
bucura dâmbului felibru în sanscrita latină să-i dau ce curge
ce-am nins ars pars de ieri dar de azi capetele netăiate
cu unghia mestecenilor sanscriți pe tușul cărții de vizită


sud midi

sud midi meridionalitate carpatică de-a înfrigurarea
văzându-te vâsc pneuma cuibului puma sticlind în Calafat
spell speli sare cimitir albit decembrie în despletire samurai
la timpul lor la locul lor cocorilor advaitini ba babelor

scriptor proletarius shih Li Po Tu Fu eybrows are painted
the Buddha was a woman blue clouds yellow flowers
Pulcinella Arlechino pară Morus Erasm pomeniți Luther
pre postul sângelui la apă într-o devălmășie malteză

mă adunai în clasic pe după oi ca lup sub luna răgușită
abia un uichend bereo de-o burtă cost post în sat păsat lăsat
fă-te râs lynx din ruptură o tiparniță defrișată eterică deșirare desiș
pe când picanteria hindu înaintați o mască dar neinițierii de sfetnic

cu spatele înainte până la Văcărești atunci și țiganilor sacii bucureșteni
distrug ce-au ridicat pătrat în romb alchimiști aburiți de schimbare
plătitori de aruncători de zar minuniști orice să nu ți se ia nebunia
maleficum vivere nebunia lui Dumnezeu peste înțelepciunea oamenilor


nici moartea petrecându-se

nici moartea petrecându-se de spatele meu nu mai poate în cârcă soro cețoasă
unda vedeniei glaucom puseu nemaipatologic luminozității provocate
cum și în afara capelei cu soarele lunii mormânt statuar asemănării(lor)
din personajele vastei omisiuni te adunasei pe înalt cu o carabină

mai an în Maillane cu Mas de Junge realipit spre sat nu spre episcop
concentrează-mă avocaților cu actor și zărăndean că pictorul ochește
expresii din casă de pe cale pe vadul contaminării refuzului
tizul Batailles contorsionat midi recunoștință călcătorului de apă neam

dâmbul carâmbul vom contamina minaret muieret sacru
firele desfire-le Kirele înecatele Hecate le ardă sardă bardă
ielele călușarilor mielușelele italilor batalii sulimanelor
am sentimentalizat altă viață vă mulțumesc pentru spațiu


laur aurelian

laur aurelian inel taurin cocarda trăind trainic trai tiranic
prior căprior tulnic sultnic insultă smultă multă catapultă
Aix ține-mă ex să mă potolesc târgoviștesc a mormânt basarabesc
transă pe dicție Dunăre spunere cheaguri praguri raag asparag

recomandări onirice zarzăr piersic răbdarea altui întortocheat ghinion
dharma cu vorbe de tantra vârâm vârșă săvârșirii abia vâslim aripa
pirpiriu papirus capiște pajiște smuls împușcării cosor sorcovă
Allah în Valahia pașa cravașa turbanm hymnopză salină Messalina

ora cum ne-apucă nea Pucă pe nucă nu că mărginucă lumea venise
dulci sinuciși ne completam dulama ița ni se împleticește canonic
întoarce-te pe partea dintâi tumul netulbure luntre plumbuită
ți-o fi înfiorat karma înfoiat coama înfiat cromolitografia

pactizezi cactus păscut de sfoara cămilei în șerpuire upanișadică
păsările stropilor avatar învierea greu de ploaie și-ai ajunge jazz
nu te-ar căuta nici diavolul călugăre frate de morse vacarm karmic
calul ciocnind închinarea paielor fosforescente a asurzi zarcaravela

de ne-am la neam anemia caneaua mama anima carmina marginea gyne
zice salcea să-l cianurez ce vis a mai părut persoana împăratului
vedeți-vă de verde când și-o da drumul pe și mai fecioare în Dridu
și-mi cumpăr comparația ponosul dezidiri driadice cât prăpăd de repede


copile de-nvârtești

copile de-nvârtești roata ochilor mânată de maica în păscutul cucilor
flori în front alinierea sevele de-a taraful când pace când război
zvastică pe placa lui Rabindranath din Herăstrău de rabin ori prosper
jignește India și vei cânta cu păsările bete din golul de aer

proprietatea niciun comando pe cine mai aduci veterinare anule țăranule
am răspândit dharma pe trupul represiunii de unde muzica boiler ashram
yoga securitate verde broaște pe brazdă gazdă casația de-o să se pronunțe
noroc swastic de hindus nici Dracula și nici rus nu copil fără perus

unghi pe mânecă tot a neochiului coadă Nelson pată cu perucă maree
vacuum bonom dormeam în lamentație sar în prăpastie vânat noaptea
vă comit păcii o nară păroasă furnici mici ăle mari pe vapor vaporos
cum am sta cuminți numai acolo și nu se făcea mai bună mâncare de noi


puire transînchipuire

puire transînchipuire renunțare atavică aleargă ia ciomagul pe banii lui
nici Antoaneta nu mai vine la Vasilică Nicule ești tată vorba cu Florica
mări mari privighetori pe eufonia somnului ne încălzim la acordeon
m-a apucat țaratul româno-bulgar de ceafă a mă muta mut șaten

conversația tăcerii de peste literaturile noastre într-o inspirație spiră
oh sâmbete litere ne înhămăm renunțării de sine regenerare
rară răbdarea nedramei de-o mârțoagă deșirată în mărgele de Șirato
pe câtă grabă oi năvădi continuări neîntreite auzindu-te consorțiu

Pătrule patrule roată ratării final neînceputului film ulm entendeur
caiete năzărite paralel nerânduite stive serii de-o barbară cremă ergo
destin de străin dumnezeu stăpân sub blestem rob cu modestie opărit
îmi și comand nonpervers vers averse reverse verze trebăluiască pascala

mari idei și toată incoerența nebunia ambiguă strigând claritate
cum nu știu unde o să ajung dându-vă vouă biletele spre destinație
vocative bisexuale vocație de rădăcină printre cârtițe racovițene
îmi delirez creanța corn apusului spre zori oaste neosificată ficat


vor mai fi corespondențe

vor mai fi corespondențe din Hugo Iuga honest yogi Saramago
aveam panaș cojit in spe o seară serile o noapte nopțile
astfel planul euforic foric n-are moarte n-are vlagă om mai duce-o forjă
pocneam cuvântul cum mă pocnea cuvântarea Sâmnicului de gibe

ceasul se închină roată clipotină spartă învârtită hitită muftiu pustiu
înverzești de jos în sus îl învii și pe Iisus pân' la vară paraplus toamnă
spre Râmnic atavismul casei din vârghini adusă cu carul de la Gâltofani
pietre leonine canto necanin spin înrourat cupolă filială cruce în cerc

să nu-mi spui mie pădure haitic de frunze din vechi etrusci printre daci
rărite scrisorile pe tărâță morile dori-le dorule pomodorule
concentrată moarte naintea luminii de noaptea asta înviindu-ne tâlhari
popii i-a căzut copilul din brațe n-am reverenda zice și tot în sec vinul

mai bună țuica n-oi mai urca nici trapeza nici Golgota pe după lumină
mineiul la vedere împărtășania over vedem noi acuma pe ce parte învățați
de bună voie sinucidere a morții de la Cristos noule Ierusalime neplâns
dă-ne nouă să ne împărtășim cu tine în ziua neînserată și așa să strigăm


smirna pe noi virgiliană

smirna pe noi virgiliană autoritate respectului Farsalia cu druizi
forma bucuriei supunerea zdruncinare răbdării tăierea logosului
rugăciune din zar de tigve înviere pustiului pe creștetele ierbii
ți-am greșit pe toate numele de la sat la sat tată suntem pe înviate

a te imagina pomenit metodică Metodiu ceasloave nemaichirilice
am drept la literă exact libertatea neîmpărtășită fără lumânare
cum ar stropi gropile cu numele înviaților și noi le-am fi mormânturi
încotro neapucând pe unde nerămânând ce scrisoare mă scriind

psihanaliza contra rugaciunii desfrânata din apocalipsă e televizunea
pneumorfoza diamorfică lupu' pă unde a mâncat o dată mai trece
nu e bătrâior da' e făcut de mult mi-a dat cafea și vinu' te trezește
somnu' nu mai te deșteaptă ca bușteanul lângă apă să iei ceva de la el


cuvântul tainei de întuneric

cuvântul tainei de întuneric dumnezeiesc pe atâta mantră bengală
mă și ținură premiu în valea neagră trupurile materne moșire
topologos spartă melancolie din coasta logopedului elită elitră
sfârâie râie sat cu mântuință Mahalia știu că te iubesc anotimpurile

trecute pădurile căzăturile înverziturile pe câmp nicio umbră fulg(er)
pircotasem cu Aurel eres Sisir urmase conclavul Vinod ce mai trăiește
chi erano e da dove provenieva la cultura dei popoli dei Campi d'Urne
de oaie traci etrusci tavolette devalizarea mausoleului care pe care

terține în Michigan cruce pe Sion la moschee cu noi cu toții game
nu mega ruine călărașii rest o biserică ușa de lemn boz urzicat
discuția ne înfiase spaima abisului pe nume India cu hamuri maici
să-mi pară bine dacă să-mi mai pară ne petrecurăm dharam a maramă


vedem împăcarea

vedem împăcarea cu omor și cine supraviețuind poetului Ian Botto
castanilor scopiților caspicilor cu petrol ca la Ploiești via Pontul Euxin
mai având așteptarea lipstick nicio înviorare vioara ce de petunii pe tun
chiar inima se sumeți coastei stângi danie și critica lui Ivan Krasko

fânul din vârful obsesiei transpiră liniile vieții pe sărite prin Arles
Daliană trifaustă poartă umbrită de soarele vedelor în Marakesh
încăierarea carierelor har supărat cu tâlhar pământul cât mormântul
obiecții la intersecții sine qua non în avion nepărtinire la răstignire

povestitorule Kotayam baldachin sub șopârle platformă nediformă
varsă gioarsă neîntoarsă năvodul cu nerodul prohodul cu norodul
cactus actus cal pascal Allah valah grâu graur gheaur leac feleac
și azi ceva se va sfârși Van Gogh criminali englezi puioase rase


Troia troiței

Troia troiței karma cazarma foaia de stejar neașezându-ne dune
ne-om desluși retina lac nadir vârfului de biserică rare isoane
mai apoi poimâinea amor aeroportuar pe pajiștea Saharei orb corb
ars ovidiandi fertilitate otovates apelor plutire fim deșertului oaze

în ce viață în ce piață exaltarea la râs ne depărtase croaziera
de negăsit scrisorile lui Mistral către Alecsandri și Eliasbeta
podobire de dobe umbră ambră picior de munte capodimonte
voisem cămașa lui Zarathustra pavilioane japoneze sinucidere Fuji

recele regele căderii terrei ceara pe secetă ceteră ne seceră gata katha
selecția se va acriliza grila se va salariza camarila seva își va graciliza
nesupărării păruirea mere repedele glasnic pelasg Argus comete ziar
pe podul dracului am un picior rupt stai cu pumnul în stomacul meu