Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 23 iulie 2016

Vasile Mic - Poezii și grafică



Vara
Vom judeca lumea

Vom judeca
Lumea
Cu putină îngăduință.
Poveștile
De dragoste
Vor fi puse
În consens
Cu lumina.
Nicio floare
Nu va fi lăsată
În beznă.
Nici un anotimp
Nu va fi
Privit
De la fereastră.
Păsările,
Departele,
Glonțul de argint…
Ne vor ajuta
În demersul
De a judeca lumea
Cu puțină îngăduință.


Pomi în floare
Războiul lumilor

Războiul
Lumilor
Se duce între un pâlc
De haiduci
De-ai noștri
Și armata divină.
Bătăliile
Se văd crunte,
Învingători…
Nu sunt.

Împreună

Toți

Toți
Am iubit,
Am sperat,
Ne-am luptat
Cu ziua,
Cu necunoscutul,
Cu absolutul.
Toți am învins…
Când nu am fost
Învinși.
Toți am făcut parte
Din această lume.

Pătruns

Inima

Inima
Poate pluti,
Uneori,
Poate dansa…
Noaptea târziu,
Dimineața în zori.
Inima
Poate să ducă
Departe…
Pe fereastra sufletului
Poate intra
Să meargă
Alături de ochii albaștri,
Să rămână
Unde ea vrea.


Fus
Nesfârșita zi viitoare

Profeția
Poate distruge
Lumi.
Nicio răzbunare
Nu
Se negociază;
Amintirea rușinii
Rămâne
Nesfârșita zi
Viitoare.


Sigur, ne antrenăm

Sigur
Ne antrenăm
Într-un abator
De la sfârșitul lumii.
Primprejur,
Dealuri
Sterpe
În oglindă,
Corbi
Ciugulind
Din stânga
Și din dreapta,
Din soare,
Din tei,
Din trecut,
Din viețile
Viitoare.


Nor
Un zeu

Un zeu al zborului
S-a implicat
În salvarea
Sufletului
Frunzei
O istorie
Ne-a rămas
Și un tei înflorit,
Nemărginirea
Aceasta…


Ca omul

Ca omul
Să moară de foame
Nu are nevoie
De nici un
Nimeni.
Nici de dumnezei
În plus
Nu poate fi vorba.


Înseamnă

Asta ănseamnă
Să trăiești
Ca un om obișnuit.
Nicio dimineață
Fără zâmbetul tău,
Nici un anotimp
Indiferent ție.
Femeia
Și patria,
Ochii albaștri…
Nu mă vor trezi
Din visare.


Legenda

Legenda
A devenit bolovan
În mâini
Efemere.
Acum,
E vremea
Acestor zei
Și ale acestor ape,
A nuferilor albi
Pierduți
În contemplare.


Felinarul de ceață

Vasile Mic
Felinarul
De ceață
Pe pânza tocmai pictată.
Farul portului
Vine și el
În același perimetru.
Zorii,
Aștri…
În căutarea
Nemuririi.
Imperii
Bătute în argint
Se nasc
Aici
Și dincolo de corăbii.


Grafica: Vasile Mic
 

marți, 19 iulie 2016

George Anca - Ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră



ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră
citeaţi protomemorii prin hidrogenul şcolii
juca de-a albatroşii lumina la fereastră

sporite ramuri zării ciracii în fotolii
aţi râs la glossa vremii cu lumea dar din dar
zăpada răsfoind-o alchimic printre folii

prima ninsoare fie a mieilor afar’
pretimpurie toată suflarea din suflare
un ciucure pe frunte un nour pe gheţar

laboratorul mâine străbunilor ce soare
ce codru fără umbră la vară-n ploi sfinţit
iubit de paparude în dans unduitoare

optzeci de ani îmi pare pe lume c-am trăit
ondinele aceleaşi în mări de sânziene
şoptindu-se poveste de sine înmiit

în bolgie răcoarea a înverzit poiene
poemele poeşii Euridice soră
cu Beatrice poarte tristeţile perene

durerea săruri-săruri retortele adoră
un algoritm şi nunta părinţilor din veac
plivită pantomima de îngeri lângă horă

cristalizate miruri culese de sărac
pe ziduri scrişi haiducii altare rostogol
şi nimeni să mai tacă ori paginile tac

Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol
plimbare prin imperii la Sanchi doar o stupa
n-a împroşcat carbidul te duci cu capul gol

când înapoi Tismana maternă se întrupă
iar înainte păsări măiestre îşi destramă
înfrigurate pene prin coamele de lupă

a fost odată nenea Costache-acas’ la mamă
arcade mai degrabă de bârne cuib de barză
cioplise la Craiova oglinzii doar o ramă

Plopşor poftit la masă ceru zeamă de varză
se duse însuşi floarea a da-o la o parte
pietroiul de deasupra mai mâinile să-i arză

era sărutul spune Paleolog prin arte
o fată era luna de vârcolaci mâncată
sculptată era fata şi luna fără moarte

când a fugit aiurea de neastâmpăr toată
pe soclu se umbrise Arghezi aleluia
a înstrunat cu versul finalei de cantată

boierul se muiase-n trăsură cu duduia
prin oase bătea vântul la fel şi în oraş
pridvoarele deasupra pământul seamă nu ia

rombul de lemn turnat în rombul de fontă l-aş
din Gorj în Petroşani şi întors pune să crească
metalul până-n cerul sfârşindu-se şi laş

pasul bătut de apă spălând de aur mască
un Olt de var verande vădite brâncovene
din susul culei maldăr de grijă gorunească

de-a presărat cu zahăr Champs-Elisee-ul nene
Dudescu-Titulescu iertaţi-i suferinzi
în ocnă a ne stinge umflându-ne în pene

de-am convorbit în dodii în ani bătrâni şi hinzi
la uşă-n Neniţescu mai an la loc Arald
scuzându-ne de goluri uitându-ne la grinzi

poetul nu chimistul nu Swedenborg un scald
protonul frate veşnic şi omonimo-tizu’
chimistul şi poetul în autentic fald

fereastra da-n grădină prin Cambridge pe Polizu
bărbate busturi praful de suflet s-a desprins
aştepţi spre suflerie cu Mariane de visu

mutaţi sub crengi ochioase Dinar Bangor cuprins
aprins de necuprinsul ireversibil foc
dezexcitat sistemul nebistabil în ins

departe d-echilibru termodinamic joc
topindu-mă în apă ca sarea în bucate
necoerent în spaţiu high-light de litiu-n loc

ton de interferenţă ecou-foton mă bate
de sine transparenţă duc până peste cap
ai pietrei umeri poartă fiinţe matemate

amplificată lume de stimulatul hap
călăbăceala minus disipative stanţe
şi catastrofe idem pe sinergetic nap

ondine-le surâs-au sălbaticei iactanţe
optzeci şi cinci şi încă pe-atâtea la ferestre
ca ziua ăstorlalţii să ni se mai deşanţe

ce soare şi ce sare pământului maestre
sonete cristaline prin fulgi de-a doua zi
reacţii lămurite la şoaptele rupestre

baladele călare doinind murgule di
privighetori pe coastă lumină în fereastră
pe literele cărţii un reactiv a fi

ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră

Imagini din Steiul Coziei și Tihomir,
dealuri din satul Sohodol, „Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol”-urile Tismanei
situri de vechi locuiri din încă din paleolitic:
„veche vatră a unei aşezări omeneşti (au şi găsit de altfel, în vârfu-i ca o terasă, o sumă de scule preistorice).” Ion Conea, „Un prinţ prin ţara lui”, Ed. Scrisul Românesc S.A., Craiova, 1940.
Imaginile sunt luate în anul 2005 de Nicu N. Tomoniu, cu ocazia vizitei prof. Ctin Giurgincă de la Lic. Militar Breaza. Ghid, Nicu Frățilescu - Sohodol