Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 28 august 2013

Doru V. Fometescu - Poezii

GALA LAUREAŢILOR la FESTIVAL TISMANA -
2013 - Pr. al II-lea -Bianca Sârbu - Runcu
Derapaje fără mirări

Jivine fioroase ori vipere nocturne
renasc uluitor în satul planetar
înfiorând chiar vocea speranţelor din urne
vreme ce duhul pur se-arată tot mai rar

Un brand fălos e insul interlop
ce bântuie-n imagini ceas de ceas
zeu peste frontiere, un fel de cool-ciclop
cel care poate ţine vremuri în impas

Când vrajba dă în clocotul pârjol
ceva întunecat se tot răsfiră;
pare ciudat cum cimpanzei în stol
adoră puricat, dar nicicând nu se miră

D.V.F. - 24.04.2013


GALA LAUREAŢILOR la FESTIVAL TISMANA -
2013 - Pr. al II-lea - Marian Argint - vioară, Godineşti
Rătăciri
              Lui Horaţiu Mălăele

Suflet dospind la creşteri pământene
viu conectat la vise stări-mărgele...
sensibil la nimicuri, vai, în toate cele
ce stârnesc umezeală printre gene,
cu har fie slăvit de histrionic Mălăele -
un nătăfleţ ce bate la porţile perene
şi se avântă pe tărâmuri cu zăbrele
chivernisind iubiri chiar de la Diogene...

Dar cât să pogorâm în văzul popular
acolo unde râsu-i nota bene
şi-amână poate lacrimi, stări străluminate -
minuni ce se-ncropesc alene...
În timp ce ne-afundăm în vechi păcate
zumzet de rătăciri c-un rostogol de zar;
destinul în urcuş printre poteci uitate
simte astralul mov şi codul tutelar

D.V.F. - 17.05.2013

GALA LAUREAŢILOR la FESTIVAL TISMANA -
2013 - Pr. al II-lea - Adrian Burlan - clarinet
Adieri

Aşteaptă-te la mari singurătăţi
pe drumuri prăfuite cu cristale...
Vai, nici nu ştii ce vrei şi nici nu poţi
să schimbi tristeţi, tăceri ori jale!

Dar unde-s sânzieni - fire de iarbă
şi seve albăstrite de cicoare?!
Bunăvoiri abia se mai închearbă
şi aburi de-amintiri visează prin răzoare...

Tot universul subzistă prin nimic,
prin gând ori bob de grâu şi ceva miez străin,
ce nu se teme de praul inamic,
de gestul cel bezmetic, abrupt şi clandestin...

D.V.F. - 21.08.2013


duminică, 25 august 2013

George Anca - William Shakespeare - versiuni - Hamlet



William Shakespeare (1564 - 1616)
a fost un poet englez și dramaturg, considerat
ca cel mai mare scriitor în limba engleză
 și dramaturg din lume

William Shakespeare
Hamlet
Act III, sc.1

Să fii ori să nu fii: asta-i problema:
Cest nobil de-are-n minte-a suferi
Săgeți și praștii ale sorții crude,
Ori-arme-a lua spre marea de necazuri,
Contrând a le sfârși? Să mori: să dormi;
Atât; și pentr-un somn să spui sfârșim
Dor inimii și mii șocuri firești
Ce carnea moșteni, e un consum
Pios a se dori. Să mori, să dormi;
Să dormi: poate-i visa: ay, aia e;
Că-n somnul morții vise ce-ar veni
Când noi târșit-am larma-ne mortală,
Avem a ne opri. Respectul face
Calmitatea așa lungii vieți;
Cine să ducă bice și ocări în timp
Răul tiran, ofensa mândrului,
Spasmul iubirii-n van, zăbava legii,
Oficiul insolenței și disprețul
Primit de merit drept de la nevrednic,
Când însuși ar putea să-i facă felul
C-o simplă sulă? Cine-ar căra boccele,
Să-asude mormăind, sub truda vieții,
Dar groaza de ceva de după moarte,
Tărâmul nedescoperit de unde
Nu se întoarce nimeni,ia voința,
Ne face să ne ducem boli ce-avem,
Decât zburând la alții neștiuți?
Din toți lași face astfel conștiința;
Astfel născuta tentă de tărie
Pălește sub un pal capac de gând,
Iar cutezanțele de mare miez și clipă
Astfel privite-ntorc curenți pieziș
Și numele de acțiune pierd.

William Shakespeare
Macbeth
Act III, sc.2


Pe mâine, iar pe mâine, iar pe mâine,
Târâș ții pasul mic din zi în zi
Pân' la silaba ultimă de timp;
Ierile noastre au aprins nebuni
Pe-al morții praf. Piei,lumânare, piei!

Viața-i doar umbră-umblă, biet actor
Ora-i de fală agitând pe scenă,
Apoi nu se aude: e-o poveste
Spusă de-un idiot, sunet în furii
Nimic significând.

William Shakespeare
Hamlet
Act I, sc. 2 /Polonius către fiul său


Ai binecuvântarea-mi!
Și câteva precepte să ții minte.
Vezi caracteru-ți. Poartă gând nu limbă,
Act nu-și gândește disproporția.
Familiar să-ți fii, ci nu vulgar.
Prietenii ce-i ai, probați adopții,
Să-i prinzi de suflet, cercuri de oțel;
Dar  palma nu-ți toci cu-amuzament
Oricărui camarad imberb. Păzea
Să intri-n ceartă, dar de ești năuntru
Ia seama că opusul se ferește.
Urechea dă oricui, puținor vocea:
Ia blam de-oriunde, ține-ți judecata.
Scump obiceiul cât te duce punga,
Dar nefrazat excentric: bogat, nu țipător:
Pentru că straiu-ades proclamă omul...
Să nu fii debitor, nici creditor,
Că împrumutul pierde doi prieteni,
Iar creditarea-ntrece chibzuința.
Mai sus de tot: fii însuți adevăr
A-l urmări ca noaptea după zi,
Atunci nu poți fi fals cu niciun om.

Versiuni de George Anca

George Anca - Mari poeţi ai lumii (3) - versiuni


George Byron (1788-1824)
cunoscut și ca Lord Byron a fost un poet
 englez și o figură importantă în mișcarea romantică

George Byron

Elegie

OH smulsă-n floarea vieții vii!
Asupră-ți n-o păsa mormânt;
ci trandafirii și-or ivi
frunzele-n an mai timpurii
Sub chiparosul unduind.

Și-ades prin nalt curent țâșnind
Își pleacă suferința glas
Cu multe vise gând hrănind
Și leneș zăbovind un pas:
Fiara! Cum moarta-ar fi trezind!

Piei! Știm de lacrimi în zadar,
Că moartea nu ia-n seamă dor:
Ea ne dezvață de plânsori?
Ori seacă bocitoarei har?
Și tu de-mi spui să uit ce-auzi
Pari pal și ohii îți sunt uzi.


Imn egiptean / Unul Dumnezeu

Dumnezeu este Unul, Singurul, nimeni altul nu este cu el.
Dumnezeu este Unul, Cel ce-a făcut toate lucrurile.
Dumnezeu este Duh, Duh ascuns, Duhul Duhurilor, marele Duh al Egiptului, divinul.
Dumnezeu este dintru început și a existat dintru început.
Ele este Cel primordial, a existat când nimic nu exista:
A existat când încă nu era nimic, și orice este
l-a făcut după ce El a fost. Ele este Tatăl începuturilor...
Dumnezeu este ascuns, nimeni nu i-a zărit forma, nimeni nu i-a adâncit asemănarea, El
e ascuns făță de Zei și oameni, este mister pentru creaturile sale.
Dumnezeu este adevărul... Este Regele Adevărului.
Dumnezeu e Viață și omul trăiește numai prin el.
Dumnezeu este Tată și Mamă: Tatăl taților și Mama mamelor.
Dumnezeu dă naștere, dar el nu este născut...
El naște Însuși, își dă naștere Sieși: El face, dar nu este făcut...
Ceea ce emană din inima lui se înfăptuie de îndată și odată ce El
a vorbit, aceasta vine să treacă  și să dăinuie mereu și mereu.


Sfântul Augustin

Mare ești Tu, O Doamne

Mare ești Tu, O Doamne, și mult a fi lăudat;
Mare e puterea Ta, iar înțelepciunea Ta n-are sfârșit.
Și omul, fiind o parte a creației Tale dorește să Te laude,
Omul, care-și poartă cu el mortalitatea,
Martorul păcatului său, chiar martorul căruia Tu 'alungi trufașul',
Ci omul, această parte a creației Tale, dorește să Te laude.
Tu ne porți în fericire când Te lăudăm:
Pentru că tu ne-ai format pentru Tine,
Și inimile noastre sunt fără odihnă până își află odihnă în Tine.


Mary Qjieen of Scots
Rugăciune înaintea execuției
O, Tată milostiv, speranța mi-e în tine!
O, Milos Mântuitor, pogoară la mine!
Robia-mi jelind cu dureros vaer,
Mi-e dor să fiu liberă;
Plângând, renunțând, smerită căindu-mă,
O, Iisus, Salvatoru-mi, mă sting pentru tine!

 
Emily Bronte (30 iulie 1818 - 19 dec. 1848)  A fost un romancier si poet englez cel mai amintit roman, Wuthering Heights considerat un clasic al literaturii engleze.
Emily Bronte
Ultimele rânduri
 
N-am suflet temător,
 Nu tremur sferei lumi înfurtunată,  
Văd glorii în Rai lucitor,  
Egal lucind credința, fricii-armată.  
 
O, Doamne,în pieptul meu,  
Atotputernic, mereu prezent, Divine!
Ce viață duc din greu  
Punterea nemuririi are-n Tine.
 
În van mia de crezuri
Ce mișcă inimile: în zadar;
Cât veștede nutrețuri,
Ori goala spumă-n val fără hotar,
 
A trezi dubii undei
Atât de strânsă ție-ifinirii: 
Cea ancorată unde-i
stânca statornică a nemuririi.
 
Îmbrățișând  nespus
 Duhu-ți însuflețește eonii blând,
Întins puiește sus,
Schimbând, ținând, topind, creând, înălțând.  

 Pământ și om duși chiar,
Sori și-universuri nondiferență, 
Rămas Tu singur ar
Exista-n Tine orice existență.
 
Pentru Moarte nu-i rând,
Niciun atom să-și dea-n gol putere:
TU ești Fiind, Suflând,
Ce ești Tu niciodată nu piere.
 
 Versiuni de George Anca

joi, 22 august 2013

George Anca - Mari poeţi ai lumii (2) - versiuni -


Timişoara


Grigore de Nazians
O, tu, Cuvânt de adevăr divin!

O, tu, Cuvânt de adevăr divin!
Luminii toate nu ți-am fost afin,
Nici ziua Ție-ntreagă să o țin;
Că pete negre ai văzut întin.

Ziua căzu, noaptea s-a răspândit:
Crez, Doamne, Ți-am împărtășit;
Jurând, gândind s-ajung, m-am rătăcit,
Pașii în altă parte au pășit.

O beznă a venit de dedesubt
Întunecând ai mântuirii fii.
Lumina Ta, Hristoase, dar de frupt,
Întoarcă întunericul în zi.

Ioan al Crucii
Stai, umbra mea

Stai, umbra mea, pe loc, în apărare,
imagine de vrajă încă-n dor,
iluzie frumoasă-n care vesel mor
ori dulce ficțiune viața-mi doare.

Imamul grațiile de-ți năzare,
mi-nfige-n piept oțel ascultător,
la ce de lingușire să m-amor
de-aș fi batjocorit în evadare?

Mai blazonat nici că se poate, fală,
că tirania ta triumfă-n mine:
lăsând batjocora, tot strânsă zală

încercuind fsntasticele mine, /u-ți forma aurală
puțin importă-n brațe, piept năvală
dar fantezia-n temniță nu-mi ține.

Arthur Rimbaud
Foame

Dacă am gust, nu e decât
Pentru pietre și pământ.
Aer prânzind,
Carbon, fier, grind.

Vira, foamea mea. Treci, foame,
sunete zame.
Trage otrava-ne
din volburi game.

Mănâncă pietre dărâme,
Lespezi de biserici hume;
Lipii din potopuri râme,
Pâini din văi de albăstrime.

Thomas Aquinas
Sacre solemnii

Sacre solemnii
cu bucurii
și ale inimii
ecouri vii;
ce-i vechi s-acoperă,
toate-s noi noimii,
inimă, voci, operă.

Noapte aminte
cina novissima;
Christus credinte
mielul și azyma
fraților dată,
dreapta legitima
din vechi încredințată.

După miel typicum,
ospățul s-a încheiat,
Corpus Dominicum
ucenicilor dat,
astfel tot totului,
fiecăruia dat
chiar din mâinile lui.

Le-a dat firava
carne a trupului,
trist a-ntins, na-vă,
pocalul sângelui,
zicând: Accipite
pahar ofrandă;
toți din el bibite.

Astfel jertfire
instituit-a,
cărei slujire
preoți menit-a,
numai prelații
congrui din vipt a
da și la alții.

Pâinea angelică
se face hominum;
dar pâine cerică
simbol terminum;
ce lucru mirabil
a mânca Dominum
pauper, rob, umil.

Sfântă treime
într-unul, ne rugăm:
vino-ne, divine,
cum te adorăm;
pe calea-ți divină
voia ne urcăm,
locuim lumina.

Din Bhagavad Gita
Dă-mi întreaga ta inimă,
Iubește-mă și adoră-mă,
Roagă-mi-te într-una,
Pleacă-te numai mie
Și mă vei afla:
Asta mi-e promisiunea
Iubindu-te blând.
Lasă-ți toate îndatoririlr
Întru mine, adăpostul tău,
Fiindcă te voi mântui
de păcat și din robie.

Lalleshwari
Acolo am văzut

Acolo am văzut pe Șiva și Șakti
Împreunați în unul:
Absorbită în acea VIZIUNE,
M-am dizolvat în El de vie.
Realizând esența și
Gustând dulceața
Secretului divin, voi muri fiind vie,
Cum mă poate El opri?

Rabindranath Tagore
Oceanul formelor

Mă scufund în adâncul oceanului de forme,
sperând să prind perfecta perlă a fărăformei.

Nemai navigând din port în port în corabia-mi bătută de vânt.
S-au dus demult zilele când mă distram aruncându-mă în valuri..

Iar acum sunt nerăbdător să mor întru fărămoarte.

În amfiteatrul abisului fără fund
unde se umflă muzica strunelor fără ton
Îmi voi lua această harpă a vieții mele.

O voi acorda la notele lui pentrutotdeauna,
iar când și-a suspinat ultima rostire,
îmi voi pune harpa tăcută la picioarele celui tăcut.

John Lennon
Imaginați

Imaginați că nu-i Rai
Ușor e a-ncerca
Nu iad sub noi numai
cerul deasupra
Imaginați toți oamenii
Trăind pentru azi a...

Imaginați că nu-s țări
Nu-i greu de spus
A nu ucide, nu muri
Și nici religii nu-s
Imaginați toți oamenii
Trăind în pace...

Puteți spune că-s un visător
Dar nu sunt eu numa'
Sper într-o zi veți fi cu noi
Și lumea va trăi ca una

Imaginați nu posesii
Mă-ntreb dacă puteți
Nu foame, lăcomie
A omului frăție
Imaginați toți oamenii
Lumea împărtășind...

Puteți zice că-s visător
Dar nu sunt eu numa'
Sper într-o zi veți fi cu noi
În lumea trăind una

Versiuni de George Anca