Poetul
Vasile Mic tradus în limba italiană
Lasă-te
răpit
De femeia
Din vis…
Las-o să
te aibă
Aproape,
În adâncul
Primăverilor
ei…
Zorii să
vină
Și
amândoi…
Ca în vis.
(Lasă-te
răpit)
Lasciati
rapinat
Dalla
donna
Del sogno…
Lasciala
averti
In
vicinanza,
Nelle
profondità
Delle sue
primavere…
Venga le alba
Ed ambedue
…
Come in
sogno.
Noaptea aceasta
O voi duce
Departe…
În poemele
mele
Tipărite
Undeva
Pe un val,
În ocean…
Răpite de
acolo,
Ascunse,
Cu val cu
tot,
Puse apoi
Într-o
inimă
Ce ține
De o altă
noapte.
Questa
notte
(Noaptea
aceasta)
Questa
notte
La porterò
Lontano…
Nei miei
poema
Stampate
In qualche
posto
Sull’
onda,
In oceano…
Rapite di
là
Nascoste,
Insieme
all’onda
Messe poi
In un’
anima
Che
appartiene
Ad un’
altra notte.
Cei
Pe care
Numele
patriei
Nu-i
motivează
În
călătoria
Lor
Pământeană…
Pot să
meargă
Mai
departe,
Să ducă
războaie,
Să adune
Comori,
Să le
îngroape,
Să înalțe
Statui
Cu numele
lor
Pe ele…
După care
Să aibă
Și clipe
De pace.
Col nome
della patria
(Cu numele
patriei)
Queli
Iquali
Il nome
della patria
Non li
motiva
Nel
viaggio
Loro
Terrestro…
Possono
andare
Più
lontano,
Portare
guerre
Raccogliere
Tesori,
Sepolcrarle
Inalzarle
Statue
Iscrizionato
loro nome
Su di
loro…
Dopo di
che
Abbia
Momenti
Di pace.
Dacă mori
În fiecare
zi,
Trebuie să
te naști
În fiecare
dimineață.
Un
răsfățat al cerului
Poți să
fii
Și să
iubești
Florile de
câmp,
Să-ți
construiești o casă
În fiecare
sat,
Pe fiecare
planetă.
Vei putea
călători
În timp,
Vei putea
pricepe,
Așa,
Ce e cu
lumea
Aceasta.
Potrei
capire
(Vei putea
înțelege)
Se mori
Ciascuno
giorno,
Devi
nascerti
Ciascuna
matina.
Un
accarezzato del cielo
Puoi
essere
E amare
I
fiori campestri
Costruirti
una casa
In
ciascuno paese,
Su
ciascuna pianeta.
Potrei
viaggiare
In tempo
Potrei
capire,
Così,
Cos’è il mondo
Questo.
Se poate
renunta
La nu se
poate,
Se poate
renunța
A merge,
A mai
merge pe coate.
Se poat
renunța
La apă, la
pâine,
Dar să
renunțăm
La ziua de
mâine?
Possibile
(Se poate)
Possibile rinunciare
A non è
possibile
Possibile
riunciare
Andare
Andare
ancora su gomiti.
Possibile
rinunciare
Ad acqua,
pane,
Ma
rinunciamo
Al giorno
di domani?
Țăranul
Îngropat
În
propria-i glie.
Pe crucea
sa:
„Ucis
De unii
Și de
alții”
Il paesano
(Țăranul)
Il paesano
Sepolto
Nella
propria terra.
Sulla sua
croce:
„Uciso
D’alcuni
E d’
altri.”
Traducere de Livia Mărcan