Faceți căutări pe acest blog

vineri, 16 noiembrie 2012

George Ene - De aşteptare




De aşteptare

Pe când marea arde albă
Sub al lunii crug solemn,
Visul meu tăcut, de lemn,
Îţi stă frunză neagră-n palmă.

Te chem vrajă prin descântec
Spre acum şi spre aici
Ca pe-un straniu licurici
Pe poteci muiate-n cântec.

Dar nu-mi vii în clipe rare
De-ntuneric. Când te culci
Împrejurul gurii-ţi dulci
Şoaptele-mi rostesc pahare.

Şi nu-mi vii în clipe dure
De lumină. Când visezi
În frumoşi-ţi ochi mă vezi
Stea căzând peste pădure…

Albesc ţipăt într-o carte
Cu coperţile de-argint –
Sunt captiv, dar mă tot mint
Că-mi eşti totul şi-ţi sunt parte.

Hei, cum mi-ai sfinţit în piept
Un altar pentru durere –
Taina lui încet mă piere
Şi-am murit de când te-aştept.
   
George Ene