ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră
citeaţi protomemorii prin hidrogenul şcolii
juca de-a albatroşii lumina la fereastră
sporite ramuri zării ciracii în fotolii
aţi râs la glossa vremii cu lumea dar din dar
zăpada răsfoind-o alchimic printre folii
prima ninsoare fie a mieilor afar’
pretimpurie toată suflarea din suflare
un ciucure pe frunte un nour pe gheţar
laboratorul mâine străbunilor ce soare
ce codru fără umbră la vară-n ploi sfinţit
iubit de paparude în dans unduitoare
optzeci de ani îmi pare pe lume c-am trăit
ondinele aceleaşi în mări de sânziene
şoptindu-se poveste de sine înmiit
în bolgie răcoarea a înverzit poiene
poemele poeşii Euridice soră
cu Beatrice poarte tristeţile perene
durerea săruri-săruri retortele adoră
un algoritm şi nunta părinţilor din veac
plivită pantomima de îngeri lângă horă
cristalizate miruri culese de sărac
pe ziduri scrişi haiducii altare rostogol
şi nimeni să mai tacă ori paginile tac
Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol
plimbare prin imperii la Sanchi doar o stupa
n-a împroşcat carbidul te duci cu capul gol
când înapoi Tismana maternă se întrupă
iar înainte păsări măiestre îşi destramă
înfrigurate pene prin coamele de lupă
a fost odată nenea Costache-acas’ la mamă
arcade mai degrabă de bârne cuib de barză
cioplise la Craiova oglinzii doar o ramă
Plopşor poftit la masă ceru zeamă de varză
se duse însuşi floarea a da-o la o parte
pietroiul de deasupra mai mâinile să-i arză
era sărutul spune Paleolog prin arte
o fată era luna de vârcolaci mâncată
sculptată era fata şi luna fără moarte
când a fugit aiurea de neastâmpăr toată
pe soclu se umbrise Arghezi aleluia
a înstrunat cu versul finalei de cantată
boierul se muiase-n trăsură cu duduia
prin oase bătea vântul la fel şi în oraş
pridvoarele deasupra pământul seamă nu ia
rombul de lemn turnat în rombul de fontă l-aş
din Gorj în Petroşani şi întors pune să crească
metalul până-n cerul sfârşindu-se şi laş
pasul bătut de apă spălând de aur mască
un Olt de var verande vădite brâncovene
din susul culei maldăr de grijă gorunească
de-a presărat cu zahăr Champs-Elisee-ul nene
Dudescu-Titulescu iertaţi-i suferinzi
în ocnă a ne stinge umflându-ne în pene
de-am convorbit în dodii în ani bătrâni şi hinzi
la uşă-n Neniţescu mai an la loc Arald
scuzându-ne de goluri uitându-ne la grinzi
poetul nu chimistul nu Swedenborg un scald
protonul frate veşnic şi omonimo-tizu’
chimistul şi poetul în autentic fald
fereastra da-n grădină prin Cambridge pe Polizu
bărbate busturi praful de suflet s-a desprins
aştepţi spre suflerie cu Mariane de visu
mutaţi sub crengi ochioase Dinar Bangor cuprins
aprins de necuprinsul ireversibil foc
dezexcitat sistemul nebistabil în ins
departe d-echilibru termodinamic joc
topindu-mă în apă ca sarea în bucate
necoerent în spaţiu high-light de litiu-n loc
ton de interferenţă ecou-foton mă bate
de sine transparenţă duc până peste cap
ai pietrei umeri poartă fiinţe matemate
amplificată lume de stimulatul hap
călăbăceala minus disipative stanţe
şi catastrofe idem pe sinergetic nap
ondine-le surâs-au sălbaticei iactanţe
optzeci şi cinci şi încă pe-atâtea la ferestre
ca ziua ăstorlalţii să ni se mai deşanţe
ce soare şi ce sare pământului maestre
sonete cristaline prin fulgi de-a doua zi
reacţii lămurite la şoaptele rupestre
baladele călare doinind murgule di
privighetori pe coastă lumină în fereastră
pe literele cărţii un reactiv a fi
ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră
Imagini din Steiul Coziei și Tihomir,
dealuri din satul Sohodol, „Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol”-urile Tismanei
dealuri din satul Sohodol, „Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol”-urile Tismanei
situri de vechi locuiri din încă din paleolitic:
„veche vatră a unei aşezări omeneşti (au şi găsit de altfel, în vârfu-i ca o terasă, o sumă de scule preistorice).” Ion Conea, „Un prinţ prin ţara lui”, Ed. Scrisul Românesc S.A., Craiova, 1940.
Imaginile sunt luate în anul 2005 de Nicu N. Tomoniu, cu ocazia vizitei prof. Ctin Giurgincă de la Lic. Militar Breaza. Ghid, Nicu Frățilescu - Sohodol
Imaginile sunt luate în anul 2005 de Nicu N. Tomoniu, cu ocazia vizitei prof. Ctin Giurgincă de la Lic. Militar Breaza. Ghid, Nicu Frățilescu - Sohodol
