 |
| Vasile Mic |
Vasile Mic
În ziua sfântă
În ziua sfântă firul de iarbă
E înalt, precum cerul.
În ziua sfântă
Apele sunt mai line
Şi oglindirea
Mai albastră
Păsările au cântul
Mai înălţător
Pădurea -
Ca niciodată
E mult mai verde
Roua
Doamne,
Cât e şi ea de bună cu noi!
Doar izvorul
Şi glasul mamei,
În ziua sfântă,
Rămân
Pe aceeaşi treaptă
A inimii fiecăruia.
In the holy day
In the holy day the blade of grass
Is high, like heavens.
In the holy day
Waters are quieter
And reflection
Much bluer
Birds have a more
Elevating song
The forest
Is greener than
Ever
Dew
God
How kind is it to us!
Only the spring
And mother’s voice
In the holy day
Remain
On the same step
Of everybody’s heart.
De atâta lumină
Doamne, nu mă mai satur
De atâta lumină.
Mestecenii sunt ai copilăriei -
O singură femeie
Şi lumina ochilor
Dar un fluviu
Îmi curge prin inimă
De câte un bolovan
Mă loveşte...
Şi merg -
Nu mă mai satur
De atâta lumină.
Of so much light
God, I can’t get enough
Of so much light.
The birch trees belong to childhood –
Just one woman
And the eyes’ light
But a river
Flows through my heart
And strikes me
Against a boulder ...
And I keep going
And never get enough
Of so much light.
Prunci fără nume
Aici,
Acum
Femeile
Îşi împărtăşesc
Ura
În demersul lor matern
Prunci fără nume
Sunt
Alăptaţi în toiul pregătirilor
Pentru focul ce aşteaptă.
Nameless infants
Here,
Now
Women
Share
Hatred
In their motherly goings-on
Nameless infants
Are
Nursed in the thick of
preparations
For the waiting fire.
Un albastru nemişcat
În memoria soţiei mele Ana
Mă tem că ochii tăi
Prea au ştiut
Să coboare în beznă
Mereu obosit,
Albastrul
Rămâne-va
Ca un far,
În calea anotimpurilor...
Mă tem
Şi nu mă tem
Că ochii tăi...
De departe...
Mereu aproape-mi vor fi.
A motionless blue
To the memory of my wife Ana
I am afraid that your eyes
Knew too well
To descend in the darkness
Ever tired,
The blue
Will ever remain
Like a lighthouse
In the seasons’ way ...
I am afraid
And I am not afraid
That your eyes
From afar
Will ever be
Near me.
Noapte cu o lună incredibilă
Într-o noapte,
O lună incredibilă
S-a ivit.
Eram în grădina mea
Şi am văzut
Cum arborii se domesticiseră.
Păsări proforme -
Apele desenate pe cer
Erau doar puţin învolburate...
Night with an incredible moon
One night,
An incredible moon
Appeared.
I was in my garden
And I realized
How the trees had been tamed.
Proforma birds –
Waters drawn on the sky
Were just a bit whirling ...
În rostogolirea sânilor
De ce m-aş pierde
În rostogolirea sânilor
Lângă care am petrecut
Sigur că nu numai ochii
O secundă
Şi albastrul
În nesingurătate...
Sigur s-a-ntâmplat
Să asemăn femeia
Cu un gând
Cât se poate de nebun.
In the breasts’ rolling
If I were lost
In the breasts’ rolling
Where I spent time
It is certain that not only the eyes
One second
The blue as well
In un-loneliness
It certainly happened
That I compared the woman
With an as foolish as possible
Thought.
Traducere de
Dan
Brudascu
