George Anca - Ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră

ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră

citeaţi protomemorii prin hidrogenul şcolii

juca de-a albatroşii lumina la fereastră

sporite ramuri zării ciracii în fotolii

aţi râs la glossa vremii cu lumea dar din dar

zăpada răsfoind-o alchimic printre folii

prima ninsoare fie a mieilor afar’

pretimpurie toată suflarea din suflare

un ciucure pe frunte un nour pe gheţar

laboratorul mâine străbunilor ce soare

ce codru fără umbră la vară-n ploi sfinţit

iubit de paparude în dans unduitoare

optzeci de ani îmi pare pe lume c-am trăit

ondinele aceleaşi în mări de sânziene

şoptindu-se poveste de sine înmiit

în bolgie răcoarea a înverzit poiene

poemele poeşii Euridice soră

cu Beatrice poarte tristeţile perene

durerea săruri-săruri retortele adoră

un algoritm şi nunta părinţilor din veac

plivită pantomima de îngeri lângă horă

cristalizate miruri culese de sărac

pe ziduri scrişi haiducii altare rostogol

şi nimeni să mai tacă ori paginile tac

Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol

plimbare prin imperii la Sanchi doar o stupa

n-a împroşcat carbidul te duci cu capul gol

când înapoi Tismana maternă se întrupă

iar înainte păsări măiestre îşi destramă

înfrigurate pene prin coamele de lupă

a fost odată nenea Costache-acas’ la mamă

arcade mai degrabă de bârne cuib de barză

cioplise la Craiova oglinzii doar o ramă

Plopşor poftit la masă ceru zeamă de varză

se duse însuşi floarea a da-o la o parte

pietroiul de deasupra mai mâinile să-i arză

era sărutul spune Paleolog prin arte

o fată era luna de vârcolaci mâncată

sculptată era fata şi luna fără moarte

când a fugit aiurea de neastâmpăr toată

pe soclu se umbrise Arghezi aleluia

a înstrunat cu versul finalei de cantată

boierul se muiase-n trăsură cu duduia

prin oase bătea vântul la fel şi în oraş

pridvoarele deasupra pământul seamă nu ia

rombul de lemn turnat în rombul de fontă l-aş

din Gorj în Petroşani şi întors pune să crească

metalul până-n cerul sfârşindu-se şi laş

pasul bătut de apă spălând de aur mască

un Olt de var verande vădite brâncovene

din susul culei maldăr de grijă gorunească

de-a presărat cu zahăr Champs-Elisee-ul nene

Dudescu-Titulescu iertaţi-i suferinzi

în ocnă a ne stinge umflându-ne în pene

de-am convorbit în dodii în ani bătrâni şi hinzi

la uşă-n Neniţescu mai an la loc Arald

scuzându-ne de goluri uitându-ne la grinzi

poetul nu chimistul nu Swedenborg un scald

protonul frate veşnic şi omonimo-tizu’

chimistul şi poetul în autentic fald

fereastra da-n grădină prin Cambridge pe Polizu

bărbate busturi praful de suflet s-a desprins

aştepţi spre suflerie cu Mariane de visu

mutaţi sub crengi ochioase Dinar Bangor cuprins

aprins de necuprinsul ireversibil foc

dezexcitat sistemul nebistabil în ins

departe d-echilibru termodinamic joc

topindu-mă în apă ca sarea în bucate

necoerent în spaţiu high-light de litiu-n loc

ton de interferenţă ecou-foton mă bate

de sine transparenţă duc până peste cap

ai pietrei umeri poartă fiinţe matemate

amplificată lume de stimulatul hap

călăbăceala minus disipative stanţe

şi catastrofe idem pe sinergetic nap

ondine-le surâs-au sălbaticei iactanţe

optzeci şi cinci şi încă pe-atâtea la ferestre

ca ziua ăstorlalţii să ni se mai deşanţe

ce soare şi ce sare pământului maestre

sonete cristaline prin fulgi de-a doua zi

reacţii lămurite la şoaptele rupestre

baladele călare doinind murgule di

privighetori pe coastă lumină în fereastră

pe literele cărţii un reactiv a fi

ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră

Imagini din Steiul Coziei și Tihomir,
dealuri din satul Sohodol, „Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol”-urile Tismanei

situri de vechi locuiri din încă din paleolitic:

„veche vatră a unei aşezări omeneşti (au şi găsit de altfel, în vârfu-i ca o terasă, o sumă de scule preistorice).” Ion Conea, „Un prinţ prin ţara lui”, Ed. Scrisul Românesc S.A., Craiova, 1940.
Imaginile sunt luate în anul 2005 de Nicu N. Tomoniu, cu ocazia vizitei prof. Ctin Giurgincă de la Lic. Militar Breaza. Ghid, Nicu Frățilescu - Sohodol