ATOTPUTERNICIA
EFEMERULUI
 |
| Casa Moş Ion Roată - Câmpuri - Vrancea |
În grădina mea
micuţă, mi-am trudit un colţ de rai…
Nu ştiu cum e cel
din Biblii şi nici cel croit de visuri
dar al meu, sfinţit
smerelnic cu splendorile de mai,
nu-şi sfiieşte dăruirea-n
faţa altor paradisuri .
Liliecii în logodnă
cu sfioasele zambile
se îmbată în
parfumuri şi se scaldă în zefir
caprifoiul, - palma
Maicii noastre sacre –
tămâiază printre
ramuri dragi mirozne de copile,
iar caişii ninşi
de soare, ţes contur de patrafir.
Tuturor acestor Eve
de parfum şi de culoare
Paradisul le
deschide ispitirile nuntirii
Si-n concertul dat
de dânsa, draga mea privighetoare,
Freamătă în dans de
noapte, spre logodnă, trandafirii.
Din petale ţes
covoare de parfum şi curcubeu,
Frunzele-ncropesc
din verde leagăne de voluptate
Iară spinii
se-ncrustează în fantasme de femeie
Sângerând,
anamorfotic, pulberi de eternitate.
Din păcate,
moştenirea izgonitului din Rai
Ni-i povară fără
tihnă şi blestem fără iertare…
Peste nu ştiu câte
zile, din grădina mea de mai,
Cu valiza-n mâna
dreaptă şi cu ochii-n depărtare,
Voi redeveni
asemeni pufului de ciumăfai.
Cât de bine era, Doamne, dacă mă
zideai în floare !
Alexandru MELIAN
