George Anca - Sfintele Paşti cu poeţii lumii

Sfântul Augustin

Mare ești Tu, O Doamne

Mare ești Tu, O Doamne, și mult a fi lăudat;

Mare e puterea Ta, iar înțelepciunea Ta n-are sfârșit.

Și omul, fiind o parte a creației Tale, dorește să Te laude,

Omul, care-și poartă cu el mortalitatea,

Martorul păcatului său, chiar martorul căruia Tu 'alungi trufașul',

Ci omul, această parte a creației Tale, dorește să Te laude.

Tu ne porți în fericire când Te lăudăm:

Pentru că tu ne-ai format pentru Tine,

Și inimile noastre sunt fără odihnă până își află odihnă în Tine.

Marele Grigorie, a trăit pe vremea împărăţiei
lui Valens şi a lui Teodosie cel Mare.
Patria lui pământească a fost Capadochia.

Grigore de Nazians

O, tu, Cuvânt de adevăr divin!

O, tu, Cuvânt de adevăr divin!

Luminii toate nu ți-am fost afin,

Nici ziua Ție-ntreagă să o țin;

Că pete negre ai văzut întin.

Ziua căzu, noaptea s-a răspândit:

Crez, Doamne, Ți-am ămpărtășit;

Jurând, gândind s-ajung, m-am rătăcit,

Pașii în altă parte au pășit.

O beznă a venit de dedesubt

Întunecând ai mântuirii fii.

Lumina Ta, Hristoase, dar de frupt,

Întoarcă întunericul în zi.

Thomas Aquinas

Sacre solemnii

Thomas Aquinas

Sacre solemnii

cu bucurii

și ale inimii

ecouri vii;

ce-i vechi s-acoperă,

toate-s noi noimii,

inimă, voci, operă.

Noapte aminte

cina novissima;

Christus credinte

mielul și azyma

fraților dată,

dreapta legitima

din vechi încredințată.

După miel typicum,

ospățul s-a încheiat,

Corpus Dominicum

ucenicilor dat,

astfel tot totului,

fiecăruia dat

chiar din mâinile lui.

Le-a dat firava

carne a trupului,

trist a-ntins, na-vă,

pocalul sângelui,

zicând: Accipite

pahar ofrandă;

toți din el bibite.

Astfel jertfire

instituit-a,

cărei slujire

preoți menit-a,

numai prelații

congrui din vipt a

da și la alții.

Pâinea angelică

se face hominum;

dar pâine cerică

simbol terminum;

ce lucru mirabil

a mânca Dominum

pauper, rob, umil.

Sfântă treime

într-unul, ne rugăm:

vino-ne, divine,

cum te adorăm;

pe calea-ți divină

voia ne urcăm,

locuim lumina.

Edgar Allan Poe

Edgar Allan Poe

Sancta Maria

Sancta Maria! Ochii pleacă -

La focul jertfei, rugă sacră,

Iubind, smerind păcat răpus -

Din tronul tău prea sfânt de sus.

În zori – la prânz – crepuscul sur -

Maria! mi-auzi imnul pur!

În chiu și vai, în rău și rai,

Stai, Maica Domnului, mai stai!

Când Orele zburară vii

Și nor nu-ți coperă tării,

Sufletul leneș a nu-mi fi,

În harul tău mă ții-mă-nfii;

Acum când soarta-mi potopi

Prezentul și Trecutu-n vrii,

Lucească-mi Viitorul, vii

Speranțe-n tine-mi ții și-nfii. 

Traduceri George Anca

Florentin Smarandache - Poeme de natură, sat

 

Florentin Smarandache - În anul 2011
primit premiul statului New Mexico
pentru cartea "Algebraic Structures
Using Natural Class of Intervals",
co-autor profesoara W. B. Vasantha

CÂNTÂND ÎN PLOAIE

lui Marin Sorescu

            Degetele ploii bat în ferestre.

           

            De multe ori îmi trimit gândul înainte

            să cerceteze terenul,

            apoi mă aştept pe mine

            ca pe un câine.

            Degetele ploii bat în ferestre.

            Nu mai pot să cânt,

            Cuvintele nu le mai pot,

                                   nici floarea,

                                   nici maşina,

                                   nici carul cu boi.

            N-u m-a-i p-o-t s-ă p-o-c-i.

            Şi degetele ploii bat în ferestre.

            Îmi scot ochii

            pe geam la plimbare.

                        Hai vino dragă şi mai fă curat

                        prin mine.

Dimineaţă în satul Sohodol - Tismana (Foto D. Raţă)

BULETIN METEOROLOGIC

lui Petre Stoica

– sfaturi utile pentru amatori –

            Timpul este perpendicular pe inimă

            şi drumul meu va fi fiind strâmb –

                        dar călcaţi voi drept!

            Literele mele fac politică,

      ce este este, este într-una.

      Dacă vrei să ajungi aproape, ţinteşte departe!

     

      În aşteptare, oamenii se însingură,

      se mai întâlnesc la răscruci/ de idei.

            La început să fim ORICE, la sfârşit – NUMAI.

            Să fim între noi ca o strângere de mâini

                                               între arbori.

 

Uliţă în satul Sohodol - Tismana (Foto D. Raţă)

MATERIA ÎN DELIR

                        Foarfeca de cocori taie albastrul

                        încât se văd toamnele.

                        Lungi fire de iarbă sunt cu nervii la

                      pământ.

            Se scurg pe la streşini primele picături de-ntuneric.

            Universul este în formă

            de inimă.

            Îmi e din ce în ce a fân cosit.

            La casa cea străină trăiesc departe de Terra.

                        Văd înapoi amintirile

                                   cu ochiul din ceafă/ al cerebelului.

                        Ele vin ca trenurile plecate

                                   în sens contrar,

                                   vin şi cer capul meu/ de copil.

 

Singurătatea sohodolencelor (Foto Duck D. Duck)

RUPEM DIN GHIOCEI DOAR ZĂPADA

            Cald şi se topesc râurile a miere

            Apa ne duce privirea la vale, la vale –

                   aproape de departe.

            Pomii se umplu de lapte.

            Îi cresc soarelui frunze pe cap

            ca unui împărat roman.

            Şi rupem din ghiocei doar zăpada,

            şi ne spălăm pe cap,

            da, ne spălăm pe cap cu lumină.

 

Instantaneul de azi (Foto Duck D. Duck)

NATURĂ MOARTĂ

            Norii acum sunt lacrimi de cer

                        uscate lacrimi de cer,

            crengile atârnă rupte

            ca nişte iezi cu beregăţile scoase.

            Vin liliecii.

            Vin liliecii.

            Şi timpul (ah, timpul acesta!)

            curge din noi

            până dă peste plin.

            – Veniţi, puii mamei, în casă!,

                        le strig ochilor, urechilor,

                        şi pietrelor de pavaj, şi cărămizilor,

            le strig gândurilor rătăcite

            printre noroaie.

            – Veniţi, puii mamei, în casă!

 ------------

 Fotografii originale:
 Duck D. Duck - (Dragoş Raţă - Godineşti)

Vasile Mic - Poezii traduse în limba engleză

1-Port popular codrenesc, Solduba-Satu-Mare

Neaşteptatul oaspete

Neaşteptatul

Oaspete

Ce sosi

La petrecere,

Era

Un trăznet

Rebel.

Dar cei de faţă,

Chiar

Un fulger

Adevărat,

Înfăşurat

În aur,

Aveau

Să zărească…

Din aceeaşi

Direcţie

Venind.

The unexpected guest

The unexpected

Guest

Who came

To the party,

Was

A rebel

Thunder bolt

But those present,

Even a real

Lightning

Wrapped

In gold

2-Port popular codrenesc, Solduba-Satu-Mare

Would

See

Coming

From the same

Direction

                      

Duhovnicii femeilor iubite

Duhovnicii

Femeilor

Iubite

Visează şi ei

În fiecare noapte.

Prin grădini

Ale Edenului

Se plimbă;

Nu încearcă

Fructul Oprit.

Doar cărările,

În paralel

Cu fluviul

Se pun…

Confessors of the

women who are loved

4-Port popular codrenesc, Solduba-Satu-Mare

The confessors

Of the women

Who are loved

Also dream

Every night

Throughout the gardens

Of Eden

They walk;

They do not taste

The Forbidden Fruit.

Just the paths,

Parallel

To the river

Are set ...

Un tren de noapte

Un tren

De noapte

Îmi voi cumpăra

şi o gară…

O haltă

O să construiesc,

Undeva,

Pe o stea,

Apoi o gară mare

Tocmai pe Marte…

Trenul va porni

În fiecare noapte.

Semnalul de plecare îl voi da chiar eu,

Iar călătorii vor putea vorbi

şi-n şoapte…

Când  locomotiva

De un zeu

Condusă va fi.

Sigur, trenul se va întoarce, apoi, pe pământ, în zori,

La bord cu zei petrecăreţi,

În cete.

Femei iubite?

Femei rebele?

Femei de aici, de pe alte planete…

Vor fi chiar mulţi nemuritori…

Îndrăgostiţi de flori,

De stele…

 

3-Port popular codrenesc, Solduba-Satu-Mare

A night train

I am going to buy

A night train

And a station ...

A halt

I am going to build,

Somewhere,

On a star,

Then a large station

Exactly on Mars ...

The train will start

Every night.

I am going to give it the starting sign,

And the passengers will be able

Even to whisper ...

When the engine

By a god will be

Driven.

Of course, the train will, then come back on earth, at dawn,

Having reveler gods on board,

In groups.

Loved women?

Rebelious women?

Women from here, from other planets ...

There will be even a lot of immortals ...

In love with flowers,

With stars ...

Lângă turnurile castelului

Port popular codrenesc - vestă şi ie

O scorpie

Am desenat

La dreapta

Regelui.

Mi-am fixat

Ceasul

Potrivit orologiului

Castelului.

După care

Am pictat

Lilieci,

O bufniţă,

Am schiţat  -

Portretul

Vrăjitoarei.

By the castle towers

I’ve drawn a

Shrew to

The right side

Of the king.

I set

my watch

according to the clock

of the castle.

And then

I painted

Rearmice,

An owl,

I sketched -

The witch’s

Portrait.

Port popular codrenesc -vestă

După brăţara sa

Toţi călugării

Din mănăstire

Se dau în vânt

După o singură

Femeie…

Ce trece

Pe cărare…

În roua

Nopţii…

Apoi,

Dimineaţa,

Luna

O ascunde

- Pe femeie -

După brăţara sa…

Când călugării

Se duc

Să se roage.

Behind its bracelet

All the monks

Of the convent

Fancy

Only one

Woman ...

Who passes

On the path ...

In the night’s

Dew ...

Then,

In the morning,

Port popular codrenesc - detaliu

The moon

Hides her

-         the woman –

Behind its bracelet ...

When the monks

Go

To pray

În pustie

Dreptatea

Lui

David

S-a făcut

Rupându-i-se

Regatul…

De ziua

Împăcării.

După care

ţapul

Cu păcatele lumii

Slobozit

A fost

În pustie.

In the wilderness

6-Port popular codrenesc, Solduba-Satu-Mare

David’s

Justice

Was achieved

By

Tearing

His realm ...

On the

Reconcilliation day.

And aftewards

The billy goat

Charged with mankind’s sins

Was

Released

Into the wilderness.

Traducere în engleză de Dan Brudaşcu

Ion Iancu Vale - TOT, GUVERNÂND HOŢEŞTE

Dragi prieteni,

Iată alăturat două pamflete pe care le-am scris în perioada anilor două mii când Marea Mituire era în plină ascensiune. Eram la acea vreme, încă, jurnalist de investigaţie şi alături de astfel de poeme am publicat şi o serie de editoriale (scrise in acelaşi registru) pe care le-am publicat în mai multe ziare şi reviste. Au fost catalogate, pe atunci, (de mai mulţi inşi) drept „tâmpenii aberante, neadevărate şi tendenţioase”. Vouă cum vi se par acum?

Am să revin. Până atunci vă urez :

SĂRBĂTORI FERICITE şi LA MULŢI ANI !

Ion Iancu Vale

TOT, GUVERNÂND HOŢEŞTE

pamflet

ION IANCU VALE

Voi aţi  ajuns în vârf şi v-aţi umplut de bani

Şi v-aţi înconjurat de hoţi şi şarlatani.

Tot guvernând hoţeşte vă bateţi precum chiorii

Noi suntem pui plăpânzi, iar voi sunteţi dihorii.

Voi până ieri atei, azi vă-nchinaţi la cruci

Şi-i  lingeţi pe duşmani de bale şi de muci.

Metodic şi precis ne-aţi pus căluş şi zgardă,

Iar ţara aţi lăsato să-nece şi să ardă.

Voi vreţi sa fiţi „ elita”, potop de parveniţi,

Tot dijmuind din pâinea, celor cei jecmăniţi.

Din visteria ţării, o pungă fără băieri,

Voi daţi, acum, la şmecheri şi-o umpleţi de la fraieri.

Voi aţi promis pământ şi-l daţi... în cimitir,

Iar unde-i loc de-arat mai faceţi un tractir.

Voi graniţele ţării le scoateţi la mezat,

E de vânzare totul şi totu-i de furat.

Voi aţi tocmit, cu soldă, sociologi perfizi,

De chilipiruri grase şi de peşcheş avizi,

Prin care ne minţiţi şi ne-nvrăjbiţi mereu,

Să nu vedem cum greul devine tot mai greu.

Voi îi ostracizaţi, pe cei buni şi-nţelepţi

Sau care  nu acceptă să vă devină adepţi.

Să fie acest popor doar vită de povară

În care dai cu biciul şi-o faci şi de ocară?

 

Voi oare nu vă temeţi c-o să plătiţi odată?

Doar ştiţi că-n lume toate au plată şi răsplată.

Şi-n gaură de şarpe de-ar fi să vă băgaţi,

Voi chiar prin pruncii voştri socoată o să daţi!

             

Târgovişte

2001

NEBUNII ŞI ŢARA CA O VACĂ

pamflet

ION IANCU VALE

La cârma vremii, azi, sunt tot mai mulţi bolnavi

Scăpaţi din balamuc, se dau drept oameni bravi

Ajunşi în fruntea ţării o mulg ca pe o vacă

Şi îi mai dau şi-n cap, când geme, ca să tacă.

Îi tot vezi tot prin prezidii, consilii  şi direcţii

Sunt cei care dictează şi pleacă în inspecţii

Fac toţi spume la gură de parcă înghit dero

Şi fiecare-n parte e-o Iuda sau e Nero.

Se-agită, se înfoaie de zici că-i umplu dracii

Şi bătând apa în piuă, ei mulg şi coada vacii.

Ei tot promit într-una dar nu îşi ţin cuvântul,

Căci cum ajung în vârf, cum le ia vorba vântul.

Pe unde calcă ei se ofileşte iarba

Şi-au turul bătucit de-atâta stat degeaba.

Abili şi nemiloşi, luptând pentru putere,

Au sărăcit poporul şi l-au umplut de fiere.

Ne-njură astăzi Lumea şi ne dispreţuieşte,

Pe ei îi doare-n cot cât vaca mai mugeşte.

Tot dând mereu decrete şi legi deşuchiate,

Ei mulg pe îndelete şi-n plină libertate.

În jurul lor a jaf, şi a prăpăd miroase,

Iar bolile şi foamea ne bântuie prin case.

Şi biată Ţară plină de jeg şi de răpciug,

Între mulsori şi bâte se opinteşte-n jug.

Târgovişte

2001

Din volumele de poezii ale lui Ion Iancu Vale: