Florentin Smarandache - Poeme de natură, sat

 

Florentin Smarandache - În anul 2011
primit premiul statului New Mexico
pentru cartea "Algebraic Structures
Using Natural Class of Intervals",
co-autor profesoara W. B. Vasantha

CÂNTÂND ÎN PLOAIE

lui Marin Sorescu

            Degetele ploii bat în ferestre.

           

            De multe ori îmi trimit gândul înainte

            să cerceteze terenul,

            apoi mă aştept pe mine

            ca pe un câine.

            Degetele ploii bat în ferestre.

            Nu mai pot să cânt,

            Cuvintele nu le mai pot,

                                   nici floarea,

                                   nici maşina,

                                   nici carul cu boi.

            N-u m-a-i p-o-t s-ă p-o-c-i.

            Şi degetele ploii bat în ferestre.

            Îmi scot ochii

            pe geam la plimbare.

                        Hai vino dragă şi mai fă curat

                        prin mine.

Dimineaţă în satul Sohodol - Tismana (Foto D. Raţă)

BULETIN METEOROLOGIC

lui Petre Stoica

– sfaturi utile pentru amatori –

            Timpul este perpendicular pe inimă

            şi drumul meu va fi fiind strâmb –

                        dar călcaţi voi drept!

            Literele mele fac politică,

      ce este este, este într-una.

      Dacă vrei să ajungi aproape, ţinteşte departe!

     

      În aşteptare, oamenii se însingură,

      se mai întâlnesc la răscruci/ de idei.

            La început să fim ORICE, la sfârşit – NUMAI.

            Să fim între noi ca o strângere de mâini

                                               între arbori.

 

Uliţă în satul Sohodol - Tismana (Foto D. Raţă)

MATERIA ÎN DELIR

                        Foarfeca de cocori taie albastrul

                        încât se văd toamnele.

                        Lungi fire de iarbă sunt cu nervii la

                      pământ.

            Se scurg pe la streşini primele picături de-ntuneric.

            Universul este în formă

            de inimă.

            Îmi e din ce în ce a fân cosit.

            La casa cea străină trăiesc departe de Terra.

                        Văd înapoi amintirile

                                   cu ochiul din ceafă/ al cerebelului.

                        Ele vin ca trenurile plecate

                                   în sens contrar,

                                   vin şi cer capul meu/ de copil.

 

Singurătatea sohodolencelor (Foto Duck D. Duck)

RUPEM DIN GHIOCEI DOAR ZĂPADA

            Cald şi se topesc râurile a miere

            Apa ne duce privirea la vale, la vale –

                   aproape de departe.

            Pomii se umplu de lapte.

            Îi cresc soarelui frunze pe cap

            ca unui împărat roman.

            Şi rupem din ghiocei doar zăpada,

            şi ne spălăm pe cap,

            da, ne spălăm pe cap cu lumină.

 

Instantaneul de azi (Foto Duck D. Duck)

NATURĂ MOARTĂ

            Norii acum sunt lacrimi de cer

                        uscate lacrimi de cer,

            crengile atârnă rupte

            ca nişte iezi cu beregăţile scoase.

            Vin liliecii.

            Vin liliecii.

            Şi timpul (ah, timpul acesta!)

            curge din noi

            până dă peste plin.

            – Veniţi, puii mamei, în casă!,

                        le strig ochilor, urechilor,

                        şi pietrelor de pavaj, şi cărămizilor,

            le strig gândurilor rătăcite

            printre noroaie.

            – Veniţi, puii mamei, în casă!

 ------------

 Fotografii originale:
 Duck D. Duck - (Dragoş Raţă - Godineşti)